The loos

3."Măcar eu am fost doar târfa lui Zayn! "

Perspectivă Rebbeca:
A doua zi de dimineaţă,m-am trezit pe la ora 10:00.
Mi-am făcut rutina de dimineaţă,apoi m-am îmbrăcat cu o cămaşă albă puţin trasparentă,o pereche de blugi negri rupţi în genunchi, o geacă de piele neagră,si conversii mei negri.
M-am machiat natural :puţin fond de ten , rimel si un ruj nude. Părul l-am lăsat pieptănat si am decis să îl las să "respire,fără să-l mai prind.
Am decis să ies la o plimbare.
Am încuiat uşa,apoi am iesit din bloc.
Mi-am cumpărat din nou o cafea de lângă magazinul de lângă bloc si m-am îndreptat spre un parc.
Am stat si m-am holbat la oamenii din parc cam în jur de 20 de minute,apoi am decis să mă întorc înapoi acasă. În timp ce mergem,cineva îmi striga numele,aşa că m-am întors să văd cine este,rămânând şocată. Era fosta mea cea mai bună prietenă. Carla.
-Rebecca!Pentru numele Domnului,nu mai auzi bine?! Alerg după tine de 5 minute! -spune ea gâfâind.
-Oh,hei!-spun eu dur.
-Ce faci? Când te-ai întors?! Mi-a fost atât de dor de tine! Am atâtea să-ţi spun!-spune ea si încearcă să mă îmbrăţiseze,dar eu mă feresc. -Nu te apropia!-spun eu uitându-mă fix în ochii ei.
-Poftim?!Ce dracu Rebecca!Noi suntem cele mai bune prietene!Cine dracului esti tu?! Rebecca Foster, prietena mea niciodată nu m-ar fi resins!-strigă ea la mine,iar în acel moment mintea mi s-a declansat.
"Chiar aşa,cine sunt eu?Sunt un om care a făcut greşeli,care a iubit,care a iertat, care a trădat si a minţit.Sunt un om urât pentru unii si un om frumos în ochii altora.Sunt un om care la doar o vârstā fragedă a reuşit să vadă durerea prin propii ochi,sunt un om care încearcă să înveţe din greşeli,să le repare apoi să aibă grijă să nu le repete din nou.Am învăţat că oamenii sunt fiinţe neînţelese de aceea decurg la metode groaznice pentru a-şi pune punctul de vedere.Sunt o persoană care a cunoscut frica în toate culorile ei,dar care a încercat să meargă mai departe înfruntând-o.O persoană neînfricată nu este aceea care nu se teme de nimic ci aceea persoană care a reuşit să ridice fruntea şi să meargă oricât de frică iar fi fost. Asta sunt eu ,Rebecca Foster.
-Sunt eu Rebecca Foster,doar că am învăţat să nu mă m-ai las călcată în picioare!-spun eu cu o voce mică.
-Te-ai schimbat,ai devenit o târfă infectă!Ai devenit o târfă de când te-a apărat Malik pentru prima dată!-zbiară ea la mine,eu simţind cum nervii mă cuprind.
-Sti ce e amuzant?Că eu am fost doar târfa lui Zayn,în comparaţie cu tine!Pentru că pe mine m-a futut doar Zayn,pe tine toată Londra!-spun eu râzând fals.
-Du-te dracului!-ţipă ea încă o dată apoi plecând de lângă mine.
-Doar dacă îmi vei ţine companie!-ţip eu după ea.
Mi-am continuat drumul către casă zâmbind triumfător,însă imediat cum am ajuns în faţa blocului ,zâmbetul meu s-a sters,încruntându-mă.
În faţa blocului se afla o femeie în jur de 30 de ani cu un bebe în braţe plângând,si un bărbat care ţipa si ridica mâna la ei.
Mama m-a învăţat mereu cā femeile sunt flori gingaşe care atunci când o singură petală le e ruptă se vor ofili mai repede decât ţi-ai putea imagina şi că orice vom face n-o vom mai putea ajuta.De aceea florile trebuie îngrijite cu multă iubire si atenţie, îndepărtate de umbrele ce le vor ucide.
M-am apropiat de ei,iar când omul a vrut să o lovească pe femeie i-am prins mâna.
-Nu vrei să faci asta!-spun eu zâmbindu-i fals.
-Cine dracului esti tu?Si de unde dracu' sti tu ce vreau eu să fac!-ţipă el la mine,smucindu-se din mâna mea.
-Rebbeca Foster,neîncântată! -spun eu zâmbindu-i fals.
-Perfect!Ascultă dracului ce spun târfă mică!Femeia asta e a mea,aşa că eu îi pot face ceea ce vreau!-ţipă el la mine.
-Nu e a ta! Pentru că nu este un obiect!M-am săturat de voi bărbăţi care le credeţi pe femei nişte obiecte!Nu poţi face ce dracu vrei tu! Nu cu ea,nu cu mine ,defapt cu nici măcar o femeie,idiotule!-ţip eu mai tare la el.
-Ce ai spus târfo?-ţipă el din nou si ridică mâna să mă lovească,închid ochii si astept ca palma să mă lovească,dar ea se pare că întârzie. Deschid ochii temătoare,si îl văd pe Zayn ţinându-l pe acel bărbat de mână,bărbatul fiind alb la faţă.
-Tu sti la cine ai ridicat mâna,si pe cine ai făcut târfă?-spune Zayn cu o voce demonică,ochii lui fiind negri.
-Eu,eu..nu ştiu,îmi pare rău omule. Dacă e sora ta..-spune omul dar este întrerupt de Zayn care îl apucă de gulerul bluzei,împigându-l în perete.
-Ea nu este sora mea,este FATA MEA! Ai ridicat mâna la ea,ai ţipat la ea si ai jicnit-o,iar pentru asta vei plăti!-spune Zayn din nou,eu uitându-mă şocată la ei,însă suspinul femeii m-a trezit la realitate,m-am uitat în jos la ea si am văzut-o plângând.M-am îndreptat spre ea si am ajutat-o să se ridice odată cu bebele.
-Zayn..te rog lasă-l!-spun eu când văd că femeia se uită şocată la ei,dar Zayn nebăgându-mă în seamă începând să îl lovească,omul căzând jos.
-Zayn lasă-l, te rog!-ţip eu mai tare când văd că a început să-l lovească cu picioarele în stomac,omul gemând plin de sânge.
Văzând că nu mă bagă în seamă,m-am apropriat de el si l-am apucat de mână temătoare.
-Te rog lasă-l.-spun eu cu o voce mică,el încetând imediat.
Am privit încă o dată spre bărbatul plin de sânge de jos.Poate o să mă judecaţi!Dar nu îmi este milă absolut deloc de bărbat,a primit exact ce trebuia de la Zayn.
I-am dat drumul de la mână lui Zayn. Am apucat-o pe femeie de mână si am urcat cu ea în bloc. Am intrat în casă,si am început să ne cunoastem. Am aflat că pe ea o cheamă Miranda că are 32 de ani si că pe bebe îl cheamă Josh si are 3 luni. Mi-a povestit povestea ei de viaţă,care apropo e îngrozitoare,i-am povestit si eu câte ceva despre mine,dar am omis ce e important.
Am decis să rămână să locuiască cu mine,să începem amândouă o nouă viaţă.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Capitolul 3!
Sper să vă placă! ♡