The loos

2."Mamă după ce m-ai părăsit au avut ei grijă de mine".

-Pentru a mā răzbuna!-ţip eu la el,el izbucnit într-un râs isteric.
M-am încruntat la el,neînţelegându-i reacţia.
-Si pe cine să te răzbuni?-strigă Max de la masă,când vede cā Zayn nu face altceva decât să râdă.
-Pe gândacii ca tine!Si mulţi alţi!-spun eu zâmbindu-i.
-Si Zayn?!-întreabă Max,arâtând spre Zayn.
-Cred că ar trebui să îţi faci griji pentru tine dragule,vezi tu ţi-ai bătut destul joc de mine, nu o să uit vreodată în viaţă ce mi-ai făcut! Şi partea cea mai proastă pentru tine ,e că nu te voi ierta vreodată,nu o să mă las până nu vei cădea în genunchi în faţa mea,implorându-mă să mă opresc! Vierme!-spun eu intrând în bar luându-mi o sticlă cu apă,punând niste bani pe bar. Am ieşit repede din club,trântind uşa în urma mea. Am văzut un taxi si i-am făcut repede cu mâna.
Am oprit la o florărie si am cumpărat niste flori,apoi am mers la cimintir,i-am plătit si am coborât.
Nu îmi pasă că e târziu,oricum nu mă asteaptă nimeni acasă.
M-am oprit în faţa unei cruci pe care scria EMILY FOSTER,i-am sărutat poza si am pus florile pe mormânt,eu asezându-mă lângă el.
- Hei mămico! Sunt eu Rebecca,fiica ta! Nu mă mai recunoşti?Îmi pare rău că m-am schimbat,defapt ei m-au schimbat mami! M-au distrus! Am fost un copil distrus mami!Din cauza lor,am fugit în New York pentru a putea avea o viaţă normală!Mamă după ce m-ai părăsit,au avut ei grijă de mine,au avut ei grijă să mă omoare. Mami..am murit de atâtea ori,si am reînviat de puţine! Max..el a avut grijă,să fiu batjocorită. M-a obligat mămico,să lucrez la el la club,să mă îmbrac atât de sumar, să îi las pe toate jegurile de oameni să pun ă mâna pe mine,eram să fiu violată de 2 ori,de 2 ori mămico dacă nu mă salva...ZAYN. -spun eu plângând din ce în ce mai tare.
-Iar Zayn,a avut grijă să mă omoare minţindu-mă,înşelându-mă, umilindu-mă. Mami m-a făcut să îl iubesc si să îl urăsc în acelaşi timp, a avut grijă să mă simt atât de protejată cu el dar să-mi fie frică de el,m-a făcut să mă simt atât de liniştită dar atât de pierdută.M-a făcut să îl iubesc,iar apoi mi-a spus că el nu poate avea vreo relaţie.
Apoi,a zis că vrea să fie ceea ce eu caut,dar apoi s-a răzgândit. M-a înşelat de 2 ori,l-am văzut cu ochii mei mămico.M-a umilit. Într-un cuvânt m-a distrus.Nu pot spune că nu mi-a fācut si bine,dar răul a câstigat. Mami,când eram mică îmi spuneai mereu că BINELE CÂŞTIGĂ,asta nu si în cazul meu. În cazul meu RĂUL A CÂŞTIGAT.Au făcut un copil naiv,să devină o femeie atât de rea..Îmi pare rău că nu pot fi fiica ideală,îmi pare atât de rău...sper că mă vei putea ierta vreodată, ne vedem pe lumea cealaltă. Te iubesc! -spun eu plângând în hohote.
M-am ridicat de jos,am sărutat forografia cu mama,si mi-am sters lacrimile. Am ieşit din cimintir si am început să merg,m-am uitat la niste fete care au trecut pe lângă mine râzând. Ce mi-aş fi dorit să fiu ca ele,să nu am o viaţă atât de groaznică.Dar ce tot spun eu aici?Viaţa e o târfă cu toată lumea!Mai devreme sau mai târziu ea ne fute pe toţi!
M-am oprit la magazinul de lângă bloc si mi-am cumpărat nişte ţigări şi o cafea! Tipa de la magazin se uita cam ciudat la mine,dar totuşi m-a servit.
Am intrat în casă,la fel cum am lasat-o,lucrurile erau exact cum le-am lăsat,poate doar mai mult praf.
Am oftat,si m-am îmbrăcat comod. Mi-am luat o păturică cu mine mine,si am ieşit cu ţigările si cafeaua pe balcon.
Perspectivă Zayn :
După ce a spus tot ce avea pe inimă,a si fugit spre uşă.
Am luat telefonul si l-am sunat pe Mark.
-Da?-se aude vocea lui Mark.
-Mark,o şti pe Rebbeca singura femeie pe care am iubito si pe care încă o iubesc...S-a întors,frate! Faza e că e puţin cam schimbată! Vreau ca tu să o urmăreşti 24 din 24!-spun eu dur.
-Bine Zayn! Primeşti telefon cu orice face!-spune el,iar eu îi închid telefonul.
Mă ridic de pe scaun,şi mă îndrept spre uşă,dar vocea lui Max mă face să mă opresc.
-A rămas la fel de târfă!
-Ce ai spus?-spun eu si mă întorc.
-Eu..-încearcă el să spună,dar îi dau un pumn si cade.
-Aşa mă gândeam si eu!-spun si ies din club.
Perspectivă Rebbeca:
Stăteam pe scaun si priveam stelele de pe cer.Mintea mea a fost invadată cu amintiri cu Zayn.
Flashback :
-Nu..Zayn mai bine să ne despărţim! Noi nu suntem făcuţi unul pentru celălat!Eu nu sunt ceea ce tu cauţi,iar tu nu esti ceea ce eu caut!-spuneam eu lacrimile curgându-mi şiroaie.
-Iubito...vreau să fiu ceea ce tu cauţi,te rog dă-mi o şansă! Te implor!Si în privinţa cu ceea ce caut eu,tu esti ceea ce caut!Eu pe tine te vreau!Te iubesc.
Flashback încheiat.
Fără să-mi dau seama plâng din nou!La dracului abia azi am venit si plâng din nou.I-am promis lui Niall că nu voi plânge si uite-mă din nou plângând.
Mă enervează...că mă gândesc din nou la Zayn. De ce trebuie să mă gândesc la el.Îl urăsc! Îl urăsc,nu? Adică trebuie să îl urăsc.
Poate ar trebui să fac din nou faza cu oglinda,exact cum o făceam când eram în New York.
Mā ridic de pe scaun,si intru în casă. Mă duc pe hol si mă aşez în faţa oglinzi. Mă uit la reflexia mea si încep să-mi spun cu voce tare aceleaşi vorbe,care mă fac să mă linistesc. "Bună! Sunt Rebbeca Foster,o cauză pierdută cândva! A trebuit să fug în New York,pentru a putea avea o viaţă linistită! Departe de cei care m-au distrus! Am murit de multe ori , si am reînviat de puţine!
Mi-am promis că mă voi întoarce si mă voi răzbuna! D'aia sunt din nou aici în Londra,atât de aproape de Max si de Zayn! Atât de aproape de oamenii care m-au distrus psihic! Atât de aproape de oameni care îi voi face sā sufere în viitor!Atât de aproape..dar atât de departe!".M-am uitat pentru ultima dată în reflexia mea,iar apoi m-am pus în pat,somnul furându-mă imediat.
Perspectivă Zayn :
Telefonul vibrează pe noptieră semn că cineva mā sună,îmi întind leneş mâna si răspund.
-Alo!-spun eu plictisit.
-Zayn..am noutăţi!-vocea lui Mark mă face să mă ridic din pat.
-Spune tot!-spun eu dur,plimbându-mă în cameră.
-Ok..Deci imediat cum a plecat de la clubul lui Max,a cumpărat nişte flori si s-a dus la cimintir,la mormântul mamei sale. A petrecut în jur de o oră acolo,ia "povestit" tot felul de chesti plângând în hohote. Din păcate nu am putut auzi ce spunea!-spune el iar nervi mā cuprind din nou.
-Cum adică,nu ai auzit ce dracu' povestea!Esti aşa un idiot!-pufnesc eu.
-Vrei să continui?-spune el.
-Evident!-spun eu dându-mi ochii peste cap,jur cā îl omor pe ăsta.
-După ce a terminat la cimintir,a plecat spre casă pe jos.Singurul lucru pe care îl făcea era sā se holbeze la oameni.Părea extrem de îngândurată. A intrat în magazinul de lângă blocul în care locuieste si si-a cumpărat o cafea si un pachet de ţigări.
A intrat în casă. Iar după în jur de 20 de minute a iesit pe balcon.Nu făcea altceva decât să fumeze si să privească stelele. Când deodată a început să plângă iar. A plâns vreo 10 minute,apoi a intrat în casă.-termină Mark iar eu simt că mor de nervi.
-Bine..dute si culcă-te! Mâine în jurul orei 08:00 să fi în faţa blocului ei!-spun eu si închid. Arunc telefonul pe pat,si îmi trec cu mâna în cap nervos. Ce îmi face mi e fata asta!
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Hei fetelor! Acesta este al doilea capitol! Sper să vă placă!Vrea cineva dedicaţie?
Vă pup♡