Cand ajung acasa merg in camera mea, unde il gasesc pe tata cautand in sertarela de la noptiera mea.
-Cauti ceva special?
-Tu nu trebuia sa fii la școală? întreabă speriat.
-Tu nu trebuia sa fii un tata normal si sa nu imi umbli prin lucruri?
-Vreau doar să mă asigur că ești ok.
-M..de fapt nu sunt si vreau sa vorbesc cu tine si mama despre asta.
-Sunt chiar aici. Ce trebuie sa vorbim? Spune mama din spatele meu.
-Vreau să îmi schimbați numele de familie. Doar când sunt la școală. Nu vreau să afle toată școală ca sunt fiica lui Harry Styles si sa stea cu mine doar pentru asta. Nu vreau să mai fiu batjocorita pentru asta.
-Scumpo. Chiar dacă am vrea asta, trebuie să venim la școală să explicăm situația. Amândoi. Am face asta. Dar tot o să ne vadă cineva. Spune tata
-Dacă nu sunt si eu cu voi nu o să își dea nimeni seama. Va rooog.
-Dar ești cea nou-venita, di e posibil să își de-a seama cineva.
-Si dacă nu își dă nimeni seama? Merita măcar să încercați.
-Bine. De acord. Dar trebuie să sun pe cineva si sa încerc mă feresc de paparazzi.
-Yeeey. Mersi, va iubesc. Dar acum pot sa dorm?
-Sigur scumpo, somn ușor. Spune tata si îmi sărută fruntea.
•••
Îmi iau geanta si ies din casă. Cum încui ușă si ma întorc îl văd pe Dylan sprijinit de mașină sa.
-Ce-i?
-Urci azi? Întreabă.
-Merg pe jos. Mersi.
-Ok. Dar arata-mi în ce parte o iei.
-Umm. În partea aia.. spun arătând spre dreapta.
-Aww. Arăți că un cățeluș pierdut gândindu-se în ce direcție ii este stăpânul. Hai urca. Până te obișnuiești cu drumul o să te conduc eu.
Am urcat în mașină și mi-am dat ochii peste cap. De ce se tine atât de mine? Nu e ca și cum m-ar place sau ceva ,nu? Nu. Nu cred. Plus ca abia mă știe.
Gândurile mi-au fost întrerupte de mana lui Dylan care a fost plasată pe coapsa mea. Își plimbă ușor mana peste ia si zâmbea încă cu ochii la drum.
Îmi pun mâna peste a lui si o dau jos.
-Ce? Întreabă.
-Ce "ce"?
-De ce ai făcut asta? Spune.
-Tu de ce ai făcut aia? Adică... nu stiu. Nu îmi place asta.
-Nu îți place asta în general ... sau nu îți place când o fac eu?
-Ămm. Știi, cred că de aici stiu sa merg pe jos.
-Da, adică mai bine facem si putina mișcare. Spune.
-Da.. Adică.. stai ce? Facem?
-Da. Hai. Spune si coboară din mașină, ducandu-se spre ușă de la bancheta din spate a mașinii, de acolo luând un longboard.
Mă ia de mână și ne urcăm pe longboard pe amândoi,el fiind în spatele meu, cu mâinile în jurul taliei mele iar eu mi-am așezat mâinile peste brațele sale.
-Gata?
-Gata pentru c..
El deja o luase la vale în spre școală, eu strângându-i mâinile cu putere. Nu e ca îmi e frică. Dar e prima dată când mă dau cu așa ceva, si prima dată când sunt așa aproape de cineva, si la naiba. Chiar îmi e frică.
După cateva minute în care am strâns mâinile lui Dylan, el oprește placa la câțiva metri de școală. Ia longboard -ul în mână și ne uita spre mine. (Media)
-Ai fost cam speriată. Chicoteste.
-De ce crezi asta?
-Pentru ca mâinile mele sunt roșii. Chicoteste iar si îmi face cu ochiul, după , bineînțeles, plecând la o gașcă de-a lui.
După câteva secunde toată gașca lui Dylan se uita la mine din cap până în picioare și începe să bata palmă cu el. Ce subtili.
Intru în școală și ma îndrept spre dulapul meu.
-Stai asa. Unde te grăbești? Au uitat că îți petreci săptămâna cu mine? Aud vocea lui Dylan in spatele meu.
-Du-te si joaca -te. Directorul i-a sunaf ieri oe pasintii mei si abzis ca de azi voi începe orele. Spun destul de dur cu o privire de ghiață.
-Oh, iubito. Îți dai seama că avem câteva ore împreună, nu? Spune si rânjește. Eu tremurând puțin la cuvântul "iubito". Am luat ieri orarul tău. Spune si intime o foaie de hârtie, după care vine si își une mana in jurul taliei mele și pornește spre laboratorul de chimie.
