LET ME IN !

Capitolul 5

Stateam in mijlocul terenului, asteptand sa vad cu cine voi fi pana la urma in echipa. Eram putin emotionata si desi imi sustinusem tot acel discurs in minte, tot imi simteam corpul cum tremura. Eram foarte nerabdatoare si agitata. Imi era putin teama sa nu imi fi iesit din mana pe tot parcursul acestei luni de vara. Imi venea greu sa cred cum se schimbasera lucrurile, atat de repede si cel mai infiorator lucru la care ma gandeam, era ca voi juca din nou baschet cu Kagami. Am incercat sa nu dau prea multe de banuit si nici nu aveam cum, pentru ca eram abia la inceput cu scoala, insa cat aveam sa o mai duc asa? Trebuia sa imi respect principiile si mai ales decizile. In urmatoarele minute, aveam sa stiu daca voi reusi sa intru in club sau nu. Trebuia sa imi demonstrez meritul locului, ce avea sa il am sau nu aici. Ii eram recunoscatoare lui Riko pentru ca ma detasase de restul ce dadusera proba in acea zi, tocmai pentru a ma simti mai in largul meu, dar imi era teama de acest tratament. Cred ca in sinea ei, de fapt se astepta la cu totul altceva decat ce vazuse astazi la probele initiale. Mi-am tras sufletul obosita de atata stres ce atarna pe capul, si m-am uitat inspre echipa ce statea gramada la un loc cu Riko. Ce vorbeau cu Riko, numai ei stiau. Speram totusi, ca pana sa se stabileasca echipele, eu sa imi intru in modul meu de joc, si sa imi dovedesc multe lucruri ce au ramas pentru mine fara raspuns.

                                                                                                 *

-Deci?

-Nu stiu Riko, pare destul de ciudat. Adica sincer, o fata in clubul de baschet al baietilor, e un pic cam...neobisnuit, recunoaste si tu.

-Hyuga ?...de cand suntem noi asa misogin?

-Nu nu! Nu ma intelege gresit...

-Eu sunt de accord! spuse Kuroko zambindu-i lui Riko, care parea destul de multumita de atitudinea lui.

-Si eu la fel! Cred ca ne-ar prinde bine putina diversitate.

-Exact la asta ma gandeam si eu Izuky! spunand Kiyoshi foarte sincer.

-Kagami? Riko se uita spre el observand ca nu este deloc atent, dar pana sa deschida gura, Hyuga i se adresa lui Riko.

-Ok, deci sa inteleg ca noi vom juca in echipe de cate trei si la sfarsit decidem daca se aproba sau nu?

-Da, de asta zic sa nu ne pripim si sa testem terenul intai, plus ca dupa pasa de astazi, eu nu as lua-o in ras.

Riko parea cea mai entuziasmata dintre toti ceea ce ii facea pe restul sa se simta putin infricosati de toata aceasta exuberanta.

-Nu poti evalua nivelul cuiva doar dintr-o simpla pasa...

-Da, ai drepate! De asta propun sa incercam, cine stie, poate o sa va distraiti.

-Huh...in regula ...atunci cine joaca in echipa cu ea...

-Eu propun sa joci tu si cu Kiyoshi, stiu ca Kuroko si Kagami sunt in clasa cu ea si asta ar putea cumva sa o relaxeze, dar cred ca am putea sa vedem cum se comporta sub putin stres, plus ca duetul dintre Kagami si Kuroko s-ar putea sa nu ii puna in valoare calitatile reale.

Lui Hyuga ii venea sa o stranga de gat la propriu pe Riko, dar se calma si se gandi pana la urma rational. Daca fata era buna isi merita locul, daca nu, avea sa plece acasa. Totul era foarte simplu. Beietii s-au intors atunci spre teren pentru a incepe, dar cum totul nu ar fi fost si mai confuz, Riko le striga din spate:

-Bafta baieti! Ei se intoarsera nedumeriti, mai putin Kagami, dar nu bagara in seama si se imprastiasera. "Veti avea nevoie..." spuse Riko soptit doar pentru ea.