Capitolul 4

179 21 2
                                    

Am facut noapte alba. Imi venea sa trantesc telefonul de perete. Nu dormisem toata noaptea si astazi aveam  sa merg la poba. Am oftat adanc, m-am ridicat din pat si am mers sa imi fac un dus. Mi-am uscat parul si l-am descalcit in cea mai mare viteza. M-am imbracat repede, si m-am aranjat putin in fata oglinzii. Ma uitam la mine si la cearcanele enorme de sub ochii mei. Parca nu dormisem zile intregi. Mi-am bagat o o pereche de adidasi negrii in ghiozdan, am coborat scarile si am iesit in viteza din casa, indreptandu-ma spre scoala pentru ca deja ma aflasem in intarziere.

Am intrat pe curtea liceului si am mers direct sa imi schimbi pantofii. Am urcat scarile direct in clasa,  si m-am asezat in banca deschizand geamul. Era o briza foarte placuta, iar afara  soarele se vedea foarte placut pe cerul senin .

-Buna dimineata!

-Oh...buna Kuroko! ii spusesem eu zambind.

-Cum esti? Pregatita pentru ziua de astazi?

-In forma maxima!

-Ma bucur. Sper sa te acomodezi cu toate.

-Imi place foarte mult aici, imi place orasul, cartierul si oamenii. Sper sa imi fac cat mai multi prieteni.

-Totul o sa mearga de la sine. Dupa asta Kuroko imi zambi si se aseza si el in banca lui.

Kagami inca nu sosise, si sincer imi era mai bine sa nu il vad prea mult. Sunetul ceasului  ce anuntase inceperea orelor, se auzi in intreaga scoala. Elevii intrasera in clasa si incepu ora. Intradevar imi placea aici, profesorii de pana acum pareau intelegatori si bine pregatiti in domeniu, si chiar daca nu interactionasem mai mult cu colegii mei, eram sigura ca toate vor decurge bine. Desi ora incepuse de aproximativ zece minute si profesoara explica de zor atenta la tabla, usile clasei se deschisera brusc si Kagami dadu buzna  incepand sa se scuze ca pierduse autobuzul. Profesoara il mustra si ii ingaduii totusi sa ia loc, acesta alegandu-se doar cu un avertisment. "Doamne ce idiot!" ma gandeam eu stanjenita de rusinea lui.

Am inceput sa traducem un text destul de simplu in franceza. Imi placea franceza, era una dintre limbile europene preferate de mine.

-Domnisorule Taiga?

Kagami se trezi brusc parca luat dintr-un vis. Isi ridica privirea catre doamna profesoara care astepta ca acesta sa traduca un citat. Am aruncat o privire la el si am observat ca nu fusese deloc atent si ca habar nu avea unde ramasesem cu traducerea.

-Aaa...pfff...incepu el sa se balbaie. Profesoara usor suparata, i se adresa inca o data in speranta ca de data aceasta poate fi mai atent.

-Deci domnisorule Taiga, am ramas aici: " Le contraire de l'amour ne sont pas la haine, mais l'indifférence", te rog tradu acest citat.

Ma bufnise usor rasul la auzul acestui proverb, care se potrivea atat de bine cu intreaga situatie in care eu eram la ora actuala. Am aruncat o privire catre el si am vazut ca il taiasera toate apele. Mi-am pus mana la frunte si m-am uitat la doamna profesoara care mai avea un pic si scotea fum pe nari, din cauza faptului ca el nu fusese atent. Am oftat, am plecat capul in jos gandindu-ma putin si intr-un impuls de moment am ridicat mana. Profesoara m-a observat si mi-a ingaduit.

-'' Le contraire de l'amour ne sont pas la haine, mais l'indifférence. '' se traduce ca..."Opusul dragostei nu este ura, ci indiferenta."

-Très bien mademoiselle...facu o pauza si se uita pe oglinda clasei...mademoiselle Raion, dupa care i se adresa lui Kagami spunandu-i ca ar trebui totusi sa acorde mai multa importanta acestei ore. El se apleca cerandu-si scuze, iar ora lua sfarsit la fel de linistit cum incepuse.'' Nu trebuia sa il salvez, trebuia sa se faca de ras'', insa nu ma putusem abtine, citatul acela era mai mult decat un adevar ce imi fusese predestinat sa il traduc in situatia de fata, chiar daca asta insemna un atac direct la persoana lui.

LET ME IN !Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum