Durere Şi Lacrimi

Adio Vanessa

După şcoală merg acasă să mă schimb . Mă îmbrac frumos şi ies afară . Mă îndrept spre clubul din centrul oraşului când îl văd pe Akir cu una . Akir o ia uşor şi o sărută pe buzele ei . Respirați-a mi se taie . Atunci în gând îmi vin vorbele mamei : o să iți pară rău . Încep să plâng . Nu pot să cred ce i-am făcut mamei , am avut încredere în Akir .

- Akir ce naiba faci aici ?
- Iți pot explica .
- Nu nu poți . Te urăsc .

Îmi arunc tocurile din picioare şi încep să fug spre casă . Trec drumul fără să mă asigur şi o maşină m'a lovit . Aud doar strigă'te , sunetul de la ambulanță . Mă pun pe targă şi nu mai ştiu nimic până la spital . Inima mea e terminată . Acolo era Akir , mama , Melody şi Marth .
Inima mea aparține-a aparatului acum . Îmi era milă să îi văd pe toți acolo plângând . Melody îmi întinde jurnalul . Căzuze o poză şi un bilețel din el . Poza era cu toată familia . Mama , tata Marth când era mică şi eu . Bilețelul era cel de la mama . Obrazul meu era deja umed . Lacrimile începe-au să fie amare . Nu mai pot . Încep să spun :

- Akir te urăsc ! Nu pot să cred , eşti un nenorocit . Marth sora mea , te iubesc . Melody cea mai bună prietenă fară tine nu ştiu ce m-aş fi făcut . Te iubesc . Mama îmi pare rău , iartă'mă te iubesc mult . Aş da orice să dau timpul înapoi .

- Şi noi te iubim .
- Vanessa te iubesc fata mea .

Încerc să mă ridic dar zgomotul de la aprate işi fac apariția .
Zggggggggg .

- Vanessa trezeşte-te ! Vanessa! Vanessa ! Fata mea ! Îngerul meu ! Nu mă lăsa . Chemați doctorul .

- Îmi pare rău fica dumneavoastră a murit .

- Nuuuuuuuuuuuuuuuu!

După o săptămână .

Bună jurnale , sunt mama Vanessei . Ea a murit . Nu pot să cred , lacrimile îmi inundă fața . Soțul meu a murit acum fica mea ? De ce ? Ştiu ce o să fac . Aici este ultima foaie scrisă în jurnalul acesta . Nu îmi mai pasă de nimic .

Pun jurnalul într-o cutie . Şi eu cu Marth ne trăim viața în continuare . Eu mor la vârsta de 68 ani iar Marth rămâne singură . Iar ea va deceda la 35 ani din cauza plămânilor .

Scuzați întârzierea . Acestă carte a luat sfârşit dar voi reveni cu alt gen de poveste .

❤ vă iubesc şi mulțumesc de toate susținerele pe care mi-le ați dat . Sfaturile voastre m'au ajutat . Părerile voastre sincere mi-au adus zâmbetul pe față .

Fi'ți voi . Şi niciodată să nu plecați de lângă mamă . Acolo e cel mai bine . ❤ Iubiți-vă mamele până nu e prea târziu .

SFÂRŞIT !! ^^