Capitolul 3

39 4 0
                                    

Daca tot m-am apucat de scris .. de ce sa nu va pun si capitolul , nu? :* 

LECTURA PLACUTA !

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

- Capitolul 3 -

Dimineața când m-am uitat în oglindă arătam groaznic :| aveam ochi umflați și fața mai vânătă ca ieri de la palmele idiotului ăla.

Mă machiez și mă îmbrac apoi plec înaintea băieților. Se pare că Laura plecase înainte în dimineața aceasta la seriviciu deoarece primise un telefon de la șeful ei.

Ajung la școală și acolo mă aștepta Bea, împreună cu două fete.

- Ce vrei ? - întreb eu.

- Să îmi cer scuze, nu știam că ești surioara mai mică a lui. Am crezut că sunteți împreună, îmi pare foarte rău. Te rog iartă-mă.

- Nu înțeleg nimic, las-o baltă. - spun eu apoi plec spre clasa mea.

Toată ora de mate am stat și m-am gândit la ce dacu' vroia aia să spună cu ” surioara mai mică” :|

- Înțeleg ! - țip eu cu voce tare în sfârșit știind de ce a zis asta :| dar apoi mi-am dat seama ce făcusem ups.

-Ne bucurăm că înțelegi domnișoară - spune proful de mate- acum te rog, i-a loc.

Mă așez iar, apoi 15 minute mai târziu sună clopoțelul. Fug repede spre clasa blondului, dar pe hol mă ciognesc cu cineva. ”Norocul ” meu a revenit :|

- Scuze.

- Julietta ? - spune el.

-Ridic capul și îl văd chiar pe el, era Blondu'

- Ce ai făcut ?! - țip eu.

-Nu am făcut nimic ! - strigă el. - vorbește mai încet.

- Ce i-ai zis ? - șoptesc eu.

-Cui ?

- Târfuliței.

- Nimic.

- Spune ! - șoptesc eu mai tare.

- . . . .

- Ce i-ai zis ? - șoptesc eu.

-Cui ?

- Târfuliței.

- Nimic.

- Spune ! - șoptesc eu mai tare.

- M-am culcat cu ea, fericită să afli adevărul ?

O lacrimă îmi curge pe obraz, ce dracu' ?

Plec de acolo imediat, intru în baie și mă închid acolo.

Jumătate de oră mai târziu, ies afară și el încă aștepta la ușa băi.

- Julietta - strigă el.

-Nu vreau să vorbesc despre asta. - țip.

- Dar. .

- Nu !- țip eu apoi o iau la fugă.

Intru în clasa mea și îmi iau geanta apoi plec.

Ajung acasă îmi fac bagajul și plec la mine acasă, da mă întorc în casa părinților mei chiar și fără ei ! Am cheile așa că va fi ușor să intru.

I-au autobuzul, într-un final ajung la mine acasă, adevărata mea casă. Deschid ușa,intru apoi mă trântesc pe canapea și adorm.

Mă trezesc în dinineața următoare, îmi fac un duș, mă machiez și când ies la ușă îl găsesc pe blond.

- Ce cauți aici ? - țip eu.

- Am venit să te iau acasă.

- Asta este casa mea. - spun eu.

- Julietta.- spune el.

- Nu vreau să mă întorc, vreau să stau aici.

- Julietta - repetă el din nou.

- Nu contează ce vrei tu. - se aude o voce în spatele meu.Mă întorc și . .

- Nu vreau să mă întorc, vreau să stau aici.

- Julietta - repetă el din nou.

- Nu contează ce vrei tu. - se aude o voce în spatele meu. Mă întorc și era Alex.

- Tu ce vrei ?! - țip eu.

- Ești enervantă - strigă el.

- Nu ți-am spus eu să vi, nu ești fericit acum ? Nu vă mai fac probleme.

- Ești chiar o idioată - țipă el. Se apropie de mine, deschide ușa și mă târăște până la canapea unde mă trântește pe ea și începe să mă sărute.

- Ce faci ?! - țip eu.

- Dacă stai singură ți se poate întâmpla asta . - continuă să mă sărute

- Oprește-te ! - țip eu încercând să îl separ.

Îmi deschide nasturi la bluză și spune

- Ți se poate întâmpla asta - sărutându-mă pe tot corpul.

- Alex ! - țip eu printre lacrimi.

Încearcă să îmi dea fusta jos dar blondul îl oprește.

- Gata frate, a prins ideea ! - țipă el.

Blondul îmi dă o pătură și mă învelesc repede.

- Ieși-ți afată ! - țip eu printre lacrimi.

- Tot nu înțelegi ?! - țipă Alex.

- Nu îmi pasă ! - țip din nou. - mai bine asta decât să stau cu

tine și să te văd urându-mă cu fiecare părticică din tine. Ieși-ți afară !

Alex iese trântind ușa în spatele lui.

- Julietta.

- Ști ce ?! Mă tot strigi ” Julietta aici, Julietta acolo ” nici măcar nu vrei să îmi zici cum te cheamă. Tu mă urăști la fel de mult ca el. Pleacă odată.

Se apropie de mine și îmi spune.

- Bine, voi pleca. - apoi mă sărută wtf ?! - nu te urăsc - îmi zice apoi pleacă.

Urc la etaj și îmi fac duș, din nou și din nou și din nou. Mă schimb în alte haine și plec la cumpărături.

Secretele care ii unesc mai mult ca legătura de sângeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum