Capitolul 1 -
Este sâmbătă seara, avionul părinților mei decolează în câteva ore, iar eu împachetez deoarece mă mut.
Nu îmi i-a mult să împachetez deoarece deja sunt obișnuită . . . poate v-ați mirat de la început că nu am spus nimic de o prietenă sau dacă am iubit . . toată viața mea am călătorit împreună cu părinți mei,nu aveam niciodată timp să îmi fac prieteni pentru că stăteam o perioadă foarte scurtă de timp într-un liceu, apoi mă mutam la altul. Eram mai degraba fata populară și frumoasă invidiată de toate și cu care toți, absolut toți, baieți vroiau să fie. Mda, sună ca un vis, dar nu prea este așa. Nu îmi place să fiu singură, dar m-am obișnuit cu idea. La început plângeam pe ascuns, voriam o prietenă care să mă înțeleagă . . apoi mi-am dat seama că plâng degeaba, că, chiar dacă plâng nu rezolv nimic așa că din ziua acea nu am mai plâns . Dar acum părinți mei vor să îmi continui studiile de acea nu pot pleca în Germania cu ei, vor să îmi fac prieteni și să ies cu ei. . . să mă distez . . Frumos din partea lor, dar poate că e puțin cam târziu .. .?!
Mă urc în mașină, și în câteva minute ajungem la casa familiei Miller.
- Bună ziua, eu sunt Julietta - mă prezint eu zâmbind.
- Încântați de cunoștință Julietta - îmi spun amândoi în același timp.
- Eu sunt Laura, iar el e soțul meu Alin.
- Încântată de cunoștință - spun.
- Alin, îmi las fata pe mâna ta. Sper să ai grijă de ea - spune tata zâmbind.
- Normal că o să am grijă. O să fie parte din familie.
- Mulțumesc din nou, Laura -spune mama bucuroasă - nu știm ce ne-am fi făcut fără voi.
- Stai liniștită Mara, voi avea grijă de fata ta, o voi trata ca și cum ar fi a mea. Ști că mereu mi-am dorit o fată. . . eu am doar băieți . Îmi va prinde bine o mână de ajutor în casă.
- Normal - răspunde mama - Jul se pricepe și la gătit.
- Ce bine ! - spune Laura bucuroasă - mereu mi-am dorit ca cineva să mă ajute la gătit.
- Și eu scumpo, și eu - spune Alin pe un ton jucăuș.
- Îmi critici mâncarea ?
- NU iubito, doar ști că te iubesc nu ? - răspunde Alin
- Ok, noi trebuie să plecăm altfel vom pierde zborul . Să îi asculți pe Laura și Alin scumpo. - îmi spune mama zâmbind.
- Și să nu faci prostii - mă avertizează tata râzând.
- Salută-ți băieți din partea noastră, Laura - strigă mama de la ușă.
- Ok . - răspunde Laura
Părinți mei pleacă, iar Alin se duce la cumpărături.
Laura îmi arată camera în care voi sta, aici totul era atât de drăguț. Camera mea era vopșită într-un roz pal, patul era alb cu două perne foarte mari de un roz aprins. Iar când am deschis dulapul, surpriză ! era plin cu haine . . și o felicitare în mijloc pe care scria : ” Bine ai venit în familie ! - Laura și Alin ” .
Despachetez repede și mă schimb în ceva mai lejer, o pereche de colanți negri cu o bluză albastru cer mai lărguță și lungă. Îmi prind părul într-un coc dezordonat și cobor la parter. Laura esa în bucătărie și gătea.
- Laura ! - stig eu bucuroasă.
- Julietta, scumpo. Ți-a plăcut surpriza ? - mă întreabă entuziazmată.
