Equestrian life

Capitolul 5- Conferința dracu'

Imi frecam mainile intre ele. Antrenorul blondei a plecat dupa calul pe care urmeaza sa il calaresc. Am primit o casca si nu pot decat sa ii multumesc lui dumnezeu ca blugii astia sunt comozi si ca ma pot misca in ei. Maya sta langa mine cu o fata inexpresiva...de cand a auzit numele calului nu mai zice si nu mai face nimic. Doar sta si se uita in gol.... Blondul, geamanul fetei, sta langa Maya sprijinit cu coatele pe genunchi si se uita si el in gol. Imi indrept spatele si ma pregatesc pentru sarituri. In arena...niste oameni aranjau obstacolele... Doamne ajuta. Imi invalzesc mainile, gatul, umerii,coapsele, gambele, gleznele si incheieturile. Oamenii zic ca trebuie sa fii usor ca sa sari cu calul...e adevarat, dar noi, calaretii avem mai multi muschi decat orice altceava....deci daca un calaret iti spune ca are 75 kg poti considera ca 25 daca nu 30 de kg sunt doar muschi...in special la abdomen si picioare....

La asta ma gandeam in timp ce imi faceam incalzirea. Sunt asa emotionata...nu m-am mai urcat pe cal de doua saptamani. Asta inseamna ca nu m-am antrenat...daca o sa cad....gandeste pozitiv...gandeste pozitiv!!

Cand ma intorc cu fata, era un cal inalt si negru...un Hanovra mai exact. Parea asa de infricosator.

- Va fii bine, imi spune Maya dar dupa voce nici ea nu se crede.

Blondul s-a ridicat de pe banca a venit m-a batut usor pe spate apoi si-a continuat drumul. Antrenorul mi-a adus calul mai aproape. Acum era si mai inspaimantator. Mi-am apropiat mana de maxilarul lui. Ma uitam fix in ochii lui. Asa se stabileste cine e seful. Calul ma respinge si isi muta capul mai incolo. O, nu! Eu sunt sefa aici moarte pe patru picioare ce esti!! Imi apropii din nou mana de fata lui. A avut instinctul sa se intoarca cu spatele la mine, dar degetul meu ce i l-am infipt in coaste l-a determinat sa stea cuminte si sa isi plece capul. Nu stiu cine e stapanul lui....dar acum sigur o sa ma asculte si pe mine. Ii dau darlogii peste cap si l-am tras mai aproape. Mi-am potrivit scaritele pentru inaltimea mea si apoi am ridicat un picior, mi l-am asezat in scarita si m-am tras in sa, aruncand celalalt picior peste cal. Mi-am fixat si celalalt picior in scarita. Saua asta are scarite foarte bune....oricine ar fii stapanul calului se pare ca este un impatimit al sariturilor. Calul a stat nemiscat cat m-am urcat pe el. Am luat darlogii in maini, mi-am indreptat spatele si mi-am fixat calcaiele in jos. I-am dat pinteni calului si m-am aliniat langa Veronica care imi urmarea fiecare miscare. Antrnorul a venit in fata noastra si ne-a spus.

- Aveti de sarit trei obstacole! Sunt usoare. Eu si Andrew vom face departajarea. Acum cine e prima!

Eu sigur nu sunt prima. Nup nu vreu sa fiu prima.

- Am sa merg eu prima! Ca sa ii arat cum se face, spune blonda si imi zambeste.

Doamne ce vreau sa ii iau zambetul asta si sa il indes in fund. Pe bune cum poate lumea sa o suporte. Cum poate mama eu sa o suporte. Eu una as face-o pachet si as trimite-o in China. O stai! E asa de plina de ea...China i s-ar parea mica. Mai bine o arunc in ocean...acolo are loc sa se unfle in pene fara sa deranjeze pe nimeni.

Ma retrag pe marginea manejului impreuna cu Anubis. Mie mi se pare ok calul. Adica pana acum nu a facut nimic rau. Blonda incepe. Face un tur de manej in kenter si apoi se incadreaza bine pe primul obstacol. Sare bine peste el si acum se incadreaza pe al doilea. Calul ezita si darama o bara din cauza acestui lucru. Un tipat de frustrare face urechile lui Anubis sa se miste rapid. Era atent la ce se intampla....la fel si eu. Blonda se indrepta acum spre al treilea obstacol. Valul sare si atinge cu copitele din spate bara dar nu o darama. Daca am putin noroc si calul asta asculta de mine...o sa ii arat tarfei cum se face! Trece pe langa mine si isi ridica nasul de parca a executat sariturile perfect.

- Bine Anubis....e randul nostru, spun si il bat pe gat. Hai sa o facem de rusine!

I-am dat pinteni lui Anubis. Am reglat un ritm constat la kenter...destul de potrivit pentru mine, dar se pare ca pentru Anubis nu. Oricine ar fii stapanul lui, calul asta e obijnuit cu viteze mari. Era greu sa il tin in frau. Mi se face frica. Anubis a simtit ca m-am inmuiat si incepe sa isi faca de cap...imi scurtez darlogii si il stapanesc pe calul negru caruia trebuie sa ii dau de inteles inca odata ce eu sunt sefa aici. Fac o tura de manej la kenter si ma apropii de primul obstacol. Ma ridic din sa si nici macar nu ii dau comanda sa sara ca Anubis sare deja. Imi strang pumnii si ma tin de gatul lui. Calul asta e antrenat pentru obstacole inalte. Saritura am efectuat-o corect. Ma uit dupa blonda in timp ce ma incadrez pentru celalalt obstacol. Nu e niciunede! Puf! A disparut! Magie colorata! Imi concentrez atentia pe urmatorul obstacol. Calul nici nu pare agitat. Repet toate chestile de la primul obstacol, iar Anubis sre peste el de parca face asta in foecare zi. Ma apropiam de al treilea obstacol si ma ridic din sa...