Capitolul 7- Pactul

462 20 8
                                    


- Deci mai spune-mi odata, ii zic baiatului din fata mea, de ce te-ai certat cu ai tai?

- Ca sa pot sa iti pun la dispozitie cei mai buni cai..., imi spune Blake, ideea e ca, Kristen, imi place cum calaresti...cum sari peste obstacole, ma prinde de umeri, Kristen te vreau in echipa...o sa te ajut.

- Mersi Blake! Mersi si pentru cal....dar de unde stiai ca o sa ma aleaga??

- Nu stiam! Dar speram...si uite ca Hourus a fost cal destept, spune iar eu il mangai pe bot pe noul meu prieten...

- Mersi Blake...spun usor.

- Cu placere. Acum, sa te apropiem mai tare de calul tau. Nimic nu se compara cu o sedinta de spalare. Acum vreau sa iti explic ca...

- Blake...urgenta frate, il intrerupe o voce.

- Drew? Ce e?

Blondul isi face aparitia langa intrarea in boxa lui Hourus gafaind usor.

- Ah...scuze frate nu intentionam sa intrerup ceva...

- Andrew...nu as incalca pactul..deci ce e?

- Tata...vrea sa vorbeasca cu tine despre...stii tu...dezastrul de azi dimineata...

- Mda....corect! Tre sa plec Kristin. Ne vedem mai incolo! Drew ocupa-te si de ea...mersi! spune si pleaca in fuga.

Super...ma lasa cu dublura lui Ken aici de fata. Nu pot sa cred ca m-a lasat cu buza umflata...asta-i buna.

- Ok...pai...Kristen, nu? Noi doi nu am prea apucat sa ne cunoastem, ahhhh deja il urasc pe tipul asta.

- Nu am ce sa cunaosc la tine...doar daca nu ai devenit peste noapte un baiat de treaba si simpatic.

- Literalmente ai zis ca nu sunt simpatic. Ok...pai...nici tu nu esti cea mai tare fata.

- Mersi, spun mangaiandu-l pe Hourus pe bot.

Se inbufneaza si se sprijina de peratele boxei. Sa faci un baiat dragut sa se inbufneze...bifat. Acum...unde pot fii perile alea. O galeata...am nevoie de o galeata in care sa pun apa ca sa il spal pe Hourus. Ies din boxa si calul ma urmarea atent. Blondul statea acum turceste pe jos. Ahhhh...la dracu'. Am nevoie de ajutorul lui.

- Ok uite...in alte imprejurari nu as vorbii cu tine...

- Aham? spune ridicand o spranceana.

- Dar am nevoie de lucrurile de curatat ale lui Hourus...si de o galeata.

- Si galeata ti-o pui in cap...daca vrei iti aduc si o fata de masa si faci pe supereroina?

- Hai gata ca esti nesimtit, ti-am zis, nici nu merita sa vorbesc cu tine.

Ma uit in jur in speranta ca o sa apara din senin printr-o magie neagra o galeata. Sau cateva perii.

- Ok...bine vad ca esti pierduta fara mine, rosteste baiatul.

Imi dau ochii peste cap in timp ce el se ridica ducandu-se undeva... Se intoarce cu o ladita pe care scrie Hourus cioplit in lemn si o galeata. Mi le intinde si eu i le iau din mana.

- La noi la tara se mai zice si multumesc, spune el.

- La mine acasa le multumim doar celor care merita, spun rautacios.

- Mda...mai intai curata-l de praf...apoi copitele si abea apoi il speli cu sampon. O sa fiu aici...pentru ca vei avea nevoie de mine.

Ce sa zic...sigur voi avea nevoie de el. Iau peria pentru indepartarea parului cazut si incep sa formez cercuri pe pielea calului. Andrew se uita la mine analizandu-mi fiecare miscare. Imi intorc peivirea spre el incruntandu-ma. Prins in fapt isi muta privirea in jos. Imi continui treaba. Acum lucrez la indepartarea prafului de pe cal...folosesc o perie mai aspra pentru corp si una mai fina pentru cap, urechi si picioare, acolo unde pielea cailor e ma sensibila. Blondul era in aceeasi pozitie...nu s-a clintit deloc. Voiam sa il intreb despre pact...acel pact despre care vorbea cu Blake. Imi las curiozitatea deoparte si iau peria pentru copite...aceasta perie are un varf ascutit din fier care are scopul de a scoate noroiul din copite. Il conving pe Hourus sa ridice piciorul din spate. Il curat bine si ii dau drumul. Calul pune piciorul pe pamant si ii arunca o privire lui Andrew. Cand incerc sa imi conving calul sa ridice alt picior el se opune. Iti bati joc de mine.

Equestrian lifeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum