Crazy Bad Girl 2

3

Statea acolo. Era in fata mea dupa 3 ani. Nu se schimbase aproape deloc. Parul saten deschis ii era aranjat putin ciufulit, bagandu-si mana des prin el. Ochii caprui pe care as putea sa ii recunosc dintr-o mie si toate trasaturile fetei. Acelasi stil vestimentar, aceeasi atitudine, aceeasi persoana.

Ma analiza din cap in picioare si nu zicea nimic. Nu parea surprins sa ma vada.

Trebuia sa ma modelez dupa situatie, asa ca, mi-am luat si eu atitudinea nepasatoare si mi-am strans mainile la piept, uitandu-ma fara vreo expresie la el.

Si-a ridicat intr-un final privirea si am facut mult asteptatul contact vizual. Incercam sa citesc ceva in ochi lui, un sentiment, dar nimic.

Gangsterul din el reusea extrem de bine sa ii maschize sentimentele care stiu ca se afla in interiorul sau.
Nu ii era usor sa ma vada, nici mie nu imi era. Dar, faceam exact acelasi lucru ca el. Imi mascam sentimentele de parca nu ar exista.

Lucru pe care l-am facut in ultimii ani.

A deschis gura sa spuna ceva dar nu a iesit nimic de acolo. Nu stia ce sa spuna. Eu eram in aceeasi situatie.

Am decis intr-un final ca imi pierd timpul asa ca n-am intors la Louis care a ramas langa mine si i-am zambit.

-Nu mai poti concura! Am roata dezumflata! Am zis, vazand satenul cu ochi albastrii cum se intristeaza.

-Okay! A raspuns intr-un final si eu m-am intors, vrand sa plec spre un grup de cunoscuti dar am fost prinsa de mana si trasa inapoi.

-Trebuie sa vorbim! I-am auzit vocea groasa si sexy, care ar vrazi orice femeie.

-Josh, nu am ce vorbi cu tine. Nu te-am vazut de 3 ani, am rupt orice legatura si gata! Hai sa ne vedem toti de viata noastra si sa nu mai dezgropam aiurea trecutul! Nu are niciun rost sa ne mai chinuim si sa redeschidem ranile care abia s-au vindecat! I-am zis rece, acesta privindu-ma cu parere de rau.

-Te rog! Macar de dragul vremurilor bune! Vreau sa stiu ce a mai facut surioara mea!

-Bine! Lou! Hai sa mergem! Am spus si Louis a urcat in masina mea, Josh ducandu-se probabil spre a sa.

Am plecat de pe pista pentru ca acea cursa se putea tine si daca Regina nu era prezenta. Am vazut masina lui Josh in spatele meu si am accelerat. Cunosteam masina dupa numarul de inmatriculare.

-Trimite-i mesaj lui Demi ca am plecat! I-am aruncat telefonul lui Louis in brate, acesta incepand sa ii scrie mesajul prietenei mele.

Dupa cateva minute de mers, am ajuns acasa. Am bagat masina in garajul subteran si am intrat in casa. Josh si-a lasat masina afara si i-am deschis usa din fata pentru a putea intra.

Louis l-a poftit inauntru si eu am urcat in camera mea. M-am dezbracat repede de hainele incomode si mi-am luat o pereche de pantaloni de trening gri trei sferturi si un tricou negru. Mi-am prins parul intr-o coada si am iesit din camera, mergand spre canera Katiei.

Am deschis usor usa si mi-am vazut ingerul dormind linistita in patutul ei. Gangurea ceva in somn si isi misca usor manutele pe langa ea. M-am apropiat si am sarutat-o usor pe frunte pentru a nu o trezi.

Am iesit din camera Katiei, inchizand usor usa si apoi am inceput sa cobor incet scarile. Vroiam sa trag cat mai mult de timp si sa nu il vad din nou pe Josh.

Mi-am muscat buzele cand am vazut ca scarile se terminasera si am ajuns in living.

Josh statea pe canapeaua din living, alaturi de Louis si vorbeau. M-am apropiat de ei si m-am asezat langa Louis, care m-a tras in poala lui. Mi-am pus capul pe pieptul sau si acesta si-a incolacit mainile in jurul taliei mele.

Josh se uita crucis la noi si eu aproape izbucneam in ras. Probabil crede ca sunt impreuna cu Lou. El avea aceeasi privire ca mine si se abtinea sa nu rada.

-Sunteti impreuna? A venit si intrebarea lui Josh pe care stiam ca nu se poate abtine sa nu o puna.

-Nu! Am raspuns la unison eu si Lou.

-Okay... Locuiti impreuna? A intrebat din nou.

-Nu suntem la interogatoriu Josh. I-a zis Lou simplu.

-Ce ati mai facut?

-Nimic interesant. I-am zis nepasatoare. Sincer Josh, nu stiu ce faci aici! Nu stiu de ce ai venit, de ce te-ai intors si ce vrei de la noi. Asa ca, spune mai repede ce de ai venit dupa trei ani aici!

-Okay, okay... Deci, nu am venit acum. Am avut oameni care au stiut tot timpul de voi si eu am venit aici acum cateva luni. Lucrurile in Seattle au inceput sa se strice si am decis sa fac si eu ce e mai bine. Ceea ce ai facut si tu. Am decis sa las totul in spate si sa plec! A zis, eu uitandu-ma cateva secunde confuza la el.

-Eu nu am plecat ca sa scap de probleme. Eu am plecat pentru siguranta voastra!

-Da, cum zici tu! A spus uitandu-se urat la mine.

-Cum adica lucrurile au inceput sa se strice? Se baga Louis in discutie.

-Pai, dupa ce tu si Harry ati plecat lucrurile au inceput sa mearga prost. Nu ne mai intelegeam si am decis dupa cateva luni sa o luam fiecare pe drumul nostru. Mia si Niall s-au casatorit si au o fetita, Mike a ramas in Seattle cu afacerile lui, Cris, Dean si Liam sunt pe undeva prin Londra din cate am inteles iar de Zayn nu stiu absolut nimic.

Am ascultat fiecare cuvant pe care l-a spus. Nu imi venea sa cred ca, gasca noastra s-a desfiintat. Dar, totusi, mai era o singura persoana de care nu pomenisera nimic. Holden.

Ma uitam la el, parca rugandu-l ca continue si sa imi spuna mai departe, dar se uita in podea fara sa scoata vreun cuvant.

-Cu Holden ce s-a intamplat? A intrebat Louis cand a vazut ca eu nu ziceam nimic desi stia ca vreau sa aflu ce face fratele meu.

-Nu stiu. Stiti ca am fost un timp scurt aici, acum doi ani si am incercat sa luam legatura cu tine. Tu nici nu ai vrut sa auzi de noi, asa ca, Holden a plecat. L-am cautat pana si la prietenii lui si acestia au zis ca nu stiu nimic despre el. O luna mai tarziu au disparut si ei. Oamenii mei le-au gasit casa goala.

Am ramas socata cand terminasera de vorbit. Nu stia nimic de Holden. Lou si-a strans si mai tare bratele in jurul meu cand am realizat ca aproape plangeam.

Mi-am sters lacrimile si am auzit plansul de copil al Katiei de sus. M-am ridicat repede din bratele lui Lou si am urcat alarmata scarile pentru a ajunge mai repede la puiul meu.