Crazy Bad Girl 2

32

Kendra P.O.V

-Katia! Katia! Am strigat intrand in cabana parasita din padurea de la marginea orasului.

Se vedea clar ca era parasita. Lemnul putred si mai ales mirosul de mucegai si gunoi m-au facut sa imi incretesc nasul, continuand sa caut cu grija prin cabana mizerabila.

Majoritatea geamurilor erau sparte si panzele de paianjeni erau pretutindeni. Praful era de un deget pe jos si m-am oprit cand am vazut ceva ciudat pe jos. M-am pus pe vine si am vazut foarte clar o urma de cizma intiparita pe podea. Mi-am intors capul spre directia din care am venit si am vazut ca si urmele mele au ramas perfect pe podeaua incarcata de praf.

Acea urma clar nu era a mea, era mult prea mare pentru a fi a mea. Am auzit un zgomot din camera de alaturi si mi-am scos imediat pistolul din pantaloni facand pasi milimetrici pana la usa camerei.

Tineam pistolul strans in mana de parca viata mea ar depinde de el si de fapt asta e adevarul. M-am sprijinit de perete in momentul in care un sunet infundat s-a auzit din nou din camera. Mi-am tinut respirati cateva secunde pana m-am dezlipit de perete si am dat cu piciorul in usa, aceasta cedand si facand un contact zgomotos cu podeaua, praful ridicandu-se in urma impactului.

Un planset sugrumat de copil s-a auzit din dulap si mi-am dat seama ca aceea era Katia. Am fugit pana la nenorocitul de dulap si am incercat sa il deschid. La dracu, era inchis!

-Katia, tu esti mama? Am intrebat.

-Ihi... A venit raspunsul din dulap.

Mi-am dat seama ca e ea dupa vocea eu desi nu putea vorbii. M-am foit prin jurul dulapului, incercand sa gasesc o modalitate de a scoate copilul de acolo.

-Iubito, imediat te scoate mama de acolo! Stai cuminte! I-am zis auzind-o cum suspina.

Singura modalitate era sa impusc clanta pentru a deschide dulapul. Singura problema e ca nu stiu in ce parte e Katia.

-Katia in ce parte esti? Am intrebat-o.

Un sunet infundat s-a auzit din nou, eu neintelegand ce inseamna. Cu siguranta e legata si din cauza asta nu imi poate raspunde. Mi-am luat inima in dinti si am fixat pistolul pe cleanta dulapului, rugandu-ma sa nu imi omor cu mana mea copilul.

Am inchis ochii cand am apasat pe tragaci, zgomotul care parea mai puternic ca niciodata parca zguduindu-ma de pe loc. Am deschis ochii vazand usa dulapului cum cade. Am sarit repede si am aruncat-o undeva pe jos. M-am apropiat de interiorul duplaului si am vazut-o pe Katia plangand. O piatra mi s-a luat de pe suflet cand am vazut-o intreaga si nevatamata.

I-am dezlegat cu viteza luminii funia din jurul picioarelor si mainilor dupa care i-am dezlegat ochii si gura. Am strans-o puternic la pieptul meu, masandu-i spatele linistitor.

-Gata iubito, e bine, esti cu mama!

-Mami! A inganat printre hohote de plans.

-Hai sa plecam! Am spus, ridicandu-ma cu ea in brate.

Am verificat toata cabana in cautarea lui Holden, dar nici urma de el. Am iesit repede din cabana, mergand prin padure. Katia s-a linistit si a adormit in bratele mele. O strangeam la piept de parca in orice secunda poate fi smulsa de la mine si luata.

...

Am ajuns epuizata la hotel si am respirat usurata cand am vazut masina lui Zayn si a lui Josh in parcare. Am urcat repede scarile tinand-o pe Katia si am inceput sa bat in usa. In doua secunde a fost deschisa de Harry care a facut ochi mari cand ne-a vazut. Nu a mai asteptat nici o secunda si ne-a luat pe amandoua in brate. Lacrimile au inceput sa curga din ochii sai si a ridicat privirea spre mine.

-Ai gasit-o!

-Normal ca am gasit-o! Dar nici o urma de Holden. Parca a intrat in pamant... Am soptit indurerata.

Baietii au vanit langa noi si ne-au luat in brate, fericiti ca am gasit-o pe Katia. Doar Holden lipsea de aici si nu am idee cum sa il gasesc. Trebuie sa fie pe undeva prin apropiere, undeva bine ascuns si undeva unde noi nu ne-am gandii sa il cautam. Jonathan e destept si cu siguranta nu il va pune la vedere, unde noi sa il gasim asa usor.

Sau, poate ca v-a face exact invers si il v-a pune cat mai aproape de noi, cum a facut si cu Katia. Sunt convinsa ca nu a vrut sa o tina cu adevarat pentru ca daca ar fi vrut asta ar fi avut destul timp sa se urce intr-un avion cu Katia sau sa o ascunda intr-un loc bine pazit nu intr-o cabana ponosita in padurea de langa noi.

-Il vom gasi, iti promit! A zis Harry sarutandu-mi fruntea.

---------------------------------------------

Vreau sa va zic ca acesta este penultimul capitol. V-am spus ca aceasta carte v-a avea mai putine capitole decat primul volum. Am stat destul de mult timp ca sa aleg intre final trist sau fericit si acum cateva zile m-am decis. Sper sa va placa ❤️