o p t

82 21 3
                                    

nu mai avem despre ce vorbim . scrisoarea ta ... m-a făcut să înțeleg totul !

mă așez pe pat și oftez zgomotos . încerc să-mi țin lacrimile dar cedez și una se prelinge pe obrazul meu .

hei , nu plânge !

mă ridic nervoasă din pat și îi dau o palmă zdravănă .

cum să nu plâng ? cum ? după ce că m-ai lăsat pentru o altă fată , după ce că stăteam nopți trează ca să-ți scriu acele scrisori și tu îmi trimiți una în care spui că ai o iubită nouă și pe mine m-ai lăsat în trecut ? dă-mi voie să-ți spun ceva ... nu sunt păpușa ta și tu nu mă poți controla cum vrei tu . acum te rog frumos să ieși dracu din casa mea și să nu te mai întorci niciodată . oh da , asta este valabil și pentru iubita ta !

ies pe ușă și decid să fac o plimbare în parc . nu-mi vine să cred că m-ai lăsat baltă acum vine și vrea să-și ceară scuze . ahh , atât de enervant !

memoriesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum