TIME

Capitolul 4.

Dupa inca cateva discutii pe care le-am avut la masa impreuna cu Anne, Harry si prieteni mei, am mers in camera mea ca sa ma aranjez pentru iesirea noastra din seara asta. Davis nu a scos vreun cuvant toata seara si asta ma ingrijoreaza, nu vreau sa-i poarte pica tatalui meu pentru ca nu are de ce, nu i-a facut absolut nimic. Nu prea imi place de omul asta pentru ca ma sperie intr-un fel, corpul lui masiv ma face sa ma simt atat de mica pe langa el si asta nu-mi place. Are o privire care ma baga pur si simplu in sperieti. Anne este o femeie atat de draguta, de ce naiba s-ar casatori cu un barbat ca Davis? Eu una nu as face-o, da, adevarat, imi plac foarte mult baieti rai pentru ca mie mi se potrivesc, dar mamei lui Harry? Nici gand, pe ea as vedea-o langa un barbat cu inima cat China, asta ar merita ea.

Am cautat câteva minute prin dulapul meu cu haine pentru a-mi gasi ceva de îmbrăcat. Am ales o pereche de blugi negri, rupti in mai multe feluri in fata, un maieu gri decoltat si o geacă de piele. In picioare mi-am ales o pereche de conversi albi iar in cap mi-am pus un fes albastru. Machiajul meu era unul foarte simplu cu exceptia rujului meu maro. Parul mi l-am lasat pe spate, indrepatandu-l putin inainte sa-mi pun fesul albastru care-mi statea destul de bine.

Nu prea am chef de iesit afara, dar decat sa stau inchisa in camera mea ne facand nimic, mai bine ies afara cu Harry si prieteni mei care ma asteapta de vreo 15 minute jos.

Mi-am luat repede telefonul negru pe care mi l-am băgat la spatele blugilor mei negri care erau destul de mulati pe fundul meu. Mi-am luat si castile mele negre care se odihneau pe noptiera mea de langa par, bagandu-mi-le la spatele blugilor. Am coborât rapid scările care duceau spre living-ul prea mare pentru mine, vazandu-i imediat pe prieteni mei si pe Harry care au expirat imediat enervati de intarzierea mea de 20 de minute.

" Credeam ca ai murit sau ceva de genul. " aud vocea prietenei mele Iren care s-a ridicat imediat după canapeaua neagra din piele, pe care m-a asteptat.

" Sunt fata, am nevoie de timp." Răspund luand-o de brat pentru a pleca o data in oras. Serios acum, cred ca daca mai stateam mult, se plictiseau si se mai si razgandeau.

" Sa mergem. " aud si vocea răgușită a lui Harry, care s-a ridicat si el de pe canapea.

Ne-am îndreptat toți patru spre iesirea din casa mare a lui Harry, pozitionandu-ne toti in fata unei masini negre, era un porsche superb. Jack si Iren s-au urcat in spate, iar eu si Harry in fata. Ne-am pus toți conturile de siguranta asteptând sa pornească Harry masina. Drumul a fost unul tacut pentru ca nu faceam altceva decat sa ne uitam cu toti pe geamul din fata a masini. Dupa zece minute de condus, am ajuns in fata unei clădiri uriase, mall-ul.

" E mult mai mare decat imi imaginam. " aud vocea Irenei din spatele meu.

" Stai sa vezi cum arata înăuntru. " Se baga si Harry in seama.

Chiar sunt foarte curioasă cum arata înăuntru, nu am mai fost de mult aici pentru ca nu am avut voie sa merg singura, nici măcar acum nu am voie, trebuie sa fie mereu cineva pe capul meu care sa-mi dea indicații pentru ca tata nu ma lasa sa fac nimic singura pentru ca ii este frica sa nu patesc ceva.

" Mergem o data Kara? " vocea lui Harry m-a facut sa tresar si sa-mi îndrept privirea spre el si prieteni mei care erau in fata masinii asteptandu-ma pe mine sa cobor.

" Scuze. " spun dând la o parte centura de siguranta, deschizând usa de la masina.

Ies rapid inchizand-o in urma mea, auzind un bipait care inseamna ca Harry a blocat usile masinii. Intrăm cu toti in mall, uitandu-ma foarte mirată prin jur. S-au schimbat multe in ultimi doi ani de cand nu am mai fost aici. Mi-a fost foarte dor de locul asta petru ca imi aduce aminte de mama, si mereu când ma gândesc la locul asta mi se face foarte dor de persoana care mi-a dat viața. Imi aduc aminte ca mereu mergeam cu ea aici si ne luam tot felul de chestii pentru fete, cum ar fii machiaje sau tampoane. Doamne, imi aduc aminte când mi-a venit prima data, eram clasa a 6-a pe la sfarsit si eram în ora de engleza, la inceput nimeni nu a observat nimic pana sa cer eu voie la baie petru ca ma durea burta. Am vazut ca-mi curge sânge si m-am panicat, am sunat-o repede pe mama si mi-a spus sa stau calma ca nu e nimic grav si ca vine sa ma ia. Imi este atât de dor de ea.

" Mergem sa bem ceva? Sau vreti sa patinam? " intreaba Iren uirandu-se la mine dupa la băieți.

" Sa mergem sa patinam, o sa fie amuzant. " spune Harry asezandu-se langa Iren, soptindu-i ceva la ureche.

Toți se uitau la mine facand fete de catelus, mie nu-mi prea place sa patinez pentru ca gheata e rece si ai putea cădea in orice moment. Nu spun ca nu-mi plac sporturile extreme, le ador chiar, doar ca nu-mi prea place sa patinez.

" Oh doamne, bine. " spun punandu-mi mâinile la piept in semn de predare. Toți mi-au zambit si au pornit spre patinuar, eu fiind in spatele lor.

Nu am mers foarte mult pentru ca am mers pana la etaj cu scara miscătoare care-mi place la nebunie. Am trecut pe langa tot felul de magazine si săli de joaca, dar noi ne-am oprit în fața unui patinuar urias, si când spun urias, vreau sa spun urias. Prieteni mei au sărit in sus de fericire când l-au zărit, adică Iren a sărit, Harry si Jack doar erau entuziasmați. Eu nu făceam altceva decat sa ma uit dezgustata la locul înghețat din fata mea. Nu e ca nu-mi place iarnă sau ceva de genul, doar ca nu vreau sa ma rănesc prea curand.

Băieți s-au îndepărtat de noi si s-au dus sa închirieze niste patine pentru toti patru. După vreo 3-4 minute in care am stat pe o banca asteptandu-i pe Harry si Jack, au venit cu patru perechi de patine. S-au încălțat repede eu fiind prea speriată pentru a le urma exemplul, dar la urma urmei m-am încălțat si eu, pornind de mana cu Iren pe gheata. Nu era atât de rau pana acum pentru ca nu erau decat vreo 3 copii aici care stăteau pe langa margine, tinandu-se strâns de aceasta. Iren mi-a dat pana la urma drumul la mana indepartandu-se de mine din ce in ce mai mult, incercam sa dau din picioare ca sa nu cad, doar ca gheata se pare ca nu prea era de partea mea, am intrat direct in zidul imens din fata patinuarului căzând imediat la pamant. Ochii mei se inchideau din ce in ce mai tare, simtind o durere imensa de spate si cap, vazandu-i după pe prieteni mei cum vin rapid spre mine, nu-i puteam auzi prea bine din cauza lovituri mele, inchizandu-mi ochii căzând intr-un somn adânc.

***

Razele puternice ale soarelui mi-au invadat imediat ochii facandu-ma sa-i deschid imediat. Simteam o durere imensa de cap, neputând sa ma deplasez prea bine sau sa fac miscări prea bruste. M-am uitat confuză in jurul meu ne stiind unde ma aflu. Camera era una micuță, pereții ei fiind complet albi iar parchetul fiind o culoare mai închisă. Eu eram asezată pe un pat cam inconfortabil pentru mine, iar langa mine se afla o canapea si o măsuță unde erau tot felul de mâncăruri si băuturi pentru mai multe persoane. Mi-am întors privirea spre usa când am auzit-o deschizandu-se pe ea intrând un Harry obosit, ochii sai verzi transformandu-se intr-uni rosii ca sângele. Chipul lui s-a luminat când m-a vazut pe mine trează, strigandu-le numele prietenilor mei. In mai putin de 10 secunde pe usa intra Iren si Jack, Iren sărind sa ma imbratiseze imediat cum ma vazu'.

" Ce naiba s-a intamplat? " imi întreb prieteni, Jack si Harry asezandu-se pe canapeau de langa patul meu, iar Iren stătea langa mine pe pat.

" Se pare ca cineva nu stie sa patineze. " vocea batjocoritoare a lui Harry nu întârzie sa apara.

" Ai noroc ca nu ma pot ridica ca altfel ti-as fi desfigurat moaca. " spun încercând sa ma ridic in sezut pentru a sta mai confortabil.

Harry si-a dat ochii peste cap plictisit intorcandu-si toata atenția spre mine. Iren i-a dat un pumn în umăr lui Jack pentru ca el nu făcea altceva decat sa se joace candy crash pe telefonul sau.

" Au, nu e vina mea ca domnisoara perfecțiune are un defect. " spune Jack eu aratandu-i imediat degetul din mijloc pentru ca nu are dreptate mai deloc. Nu sunt domnisoara perfecțiune si asta nu-i un defect, mulți copii de vârstă mea nu stiu sa patineze, mare brânză.

" Puteam sa mor acolo oameni buni. " spun mentinandu-mi tonul ridicat, încercând sa par dură chiar daca eram foarte.

" O grija minus. " vocea lui Harry se auziră ca un ecou in camera asta dintr-o data facandu-se liniste deplină. Cum adică o grija minus? Adică el ar fii fost bucuros sa scape de mine?

" Iren, ne mutăm inapoi acasa." Iren s-a uitat la mine, având pe chip un mare semn de intrebare. " Se pare ca ii stam in cale domnului Styles. " continui uitandu-ma oriunde numai la el nu.

" Nu asta am vrut sa spun Kara. " se scuza Harry încercând sa faca contact vizual cu mine.

" Shh, prea tarziu domnule stie tot. " spun ridicandu-ma din pat pentru a ma schimba de hainele astea, pentru a merge acasa la Harry sa vorbesc cu părinți lui si cu tata bineinteles.