Prizoniera unui Conte cu sange rece.

Capitolul 13

Au trecut două săptamani de la nunta lui Stephan și a Sofiei.
Toti sunt fericiti. Mama Sofiei,e inca la conac,recuperand momentele pierdute du fiica sa.

Insa,era ceva diferit im comportamentul lui Stephan. Era mult mai irascibil.

Noaptea se lasa,iar Stephan intra in camera sa,gasind-o pe Sofia in fata oglinzii,pieptandu-se.

-Ce faci,draga mea?
Zise Stephan sărutand-o pe gat.

-Bine,tu?
Zice ea zmbind.

-Si mai binr cand te vad.
Zice asezandu-se pe pat.

Sofia lasa peria usor pe masa si vine spre Stephan,dand jos capotul din catifea rosie,lasand doar o rochie dintr-un material subtire alb,lasand la vedere mult.

El o ia in pat,punandu-se deasupra ei si sarutand-o salbatic. Pe urma mutandu-se pe gat,Sofia gemand incet.

Ii da rochia usor jos,el facand la fel cu hainele sale,si incepand sa o faca a lui. Doar a lui iar si iar.

***
Dimineata isi face aparitia prin perdele. Sofia era acoperita doar cu patura de pe pat. Patura ce-i acoperea corpul dezgolit.

Se uita in stanga,iar Stephan nu era.

Se ridica din pat,luand pe ea o rochie albastru inchis din saten cu o fundă de catifea la spate,si prinzandu-si doar doua fire de par la spate,iese din camera pornind spre gradina.

Stephan era intr-o camera secreta. Bând vin.
Usa se aude usor,intrand Ecaterina.

-Stephan...

-Ce cauti aici Ecaterina?
Zice ridicanu-se usor,sorbind din sticla de vin.

-Asa vorbesti tu cu mama soacra?
Zice Ecateriba razand.

Stephan da aprobator din cap razand.

-De ce bei?
Zice ea serioasa.

-Sofia...e grea.
Zice lasand fata-n jos.

Ecaterina pune mana la gura.

-E un moriv sa bei de suparare?

Intreaba ea razand zgomotos.

-Daca esti jumate criminal,da!

Zice arun cand cu sticla de perete razand.

Ecaterina iese fara nici o retinere din camera.

-Sofia...

-Da mama.

Ecaterina voia sa-i zica ficei sale despre copil. N-a putu,stiind ca Stephan i un monstru si ar fi putu sa o omoare dupa nastere.

-Nimic...

Se duse in bucatarie si ii preparase ficei un ceai de lefantica.

-Sofia draga,ti-am pregatit un ceai.

Zise zambind si dandu-i ceaiul fetei.

Ecaterina zambi si mai mult cand vazuse ca-l terminase.

-Nu stiu de ce,dar mi-e somn...

Ecaterina o duce usor in pat,unde asteapta si asteapta...

****

-Am rezolvat. Nu mai trebuie sa-ti faci griji.

Zice Ecaterina asezandu-se langa  Stephan pe banca din gradina.

-Multumesc,mama-soacra. Stiu deja,slujnicele mi-au zis,acum Sofia sta si plange.

Ecaterina priveste cerul tacuta.

***Dupa 1 an***

Sofia sta si soarbe usor din ceasca cu ceai. Cand Stephan vine pe la spate si o saruta usor pe frunte.

-Draga mea...

-Stephan.

Zice ea zambind cald.

-Mama ta a plecat?

-Da,azi dimineata...

Zice Sofia iar zambetul ei dispare.

Stephan da din cap,plecand la vechiul conac.

Ajungand,merge direct spre inchisoarea Julietei.O gaseste stand pe jos.

-Trezire! E timpul sa pleci de aici!

-De ce?

-Sa ma ajuti sa o omor pe Sofia.

-De ce sa o omori,cand m-ai inchis aici pentru ea?

Zice ea razand.

-Motivele mele. MI s-a luat de ea,bine?

Julieta rade si se ridica usor.

-Accept!

Asta a fost tot. (:

Scuze pentru lipsa mea de inspiratie ):

Cred ca vor mai fi doar 2 capitole lungi sau inca vreo 5 si scurte... :/

Nu sunt sigura :)))

Ma rog.

Anunt mic. :)

Dupa ce voi termina aceasta carte,voi scrie alta. Se va numic:

"Iubire Contr-Cost" ♥♥