Vazui acei ochi caprui pentru prima data.
Imi ramasero tipariti in minte si de fiecare data cand ma gandesc surad fara sa vreau.
Erau ochii aceia caprui,blanzi, ce ar fi vrut sa spuna mai multe, ce ascundeau multe,ce si-ar fi dorit mai mult,acei ochi dulci si fermecatori.
Ochii ce nu se pot uita. A trecut ceva timp de cand i-am vazut, dar si acum imi amintesc cu drag...
Ma atasasem prea mult in atat de putin timp.
Ochii aia,din pacate, s-au dus...dintr-o prostie...cred.
Nu stiam ca pierderea lor va aduce atat de multa manie si furie.
I-am pierdut .stiu...dar intr-o zi,poate,se vor intoarce...se vor intoarce cu si mai multe de spus.
Si intre timp ce astept, ma cuprinde mania si ma indeamna mintea la lucruri rele.
Erau ca un drog. Acum ca drogul nu mai este, isi face spatiu sentimentul de nebunie, sentimentul de " nu mai pot" .
Sentimentul de " nu-i mai vad? mai bine mor!"
CITEȘTI
Jurnalul unei fete Emo.
General Fiction... Scriu doar sa-mi distrag atentia de la gandurile negre. Scriu doar ca sa nu fac alte prostii. Scriu. ... Si nu-mi pasa daca ma criticati. .
