Summer Love❤

32. Situatie imprevizibila

-Trebuie sa vi imediat la spital, mamei tale iar i s-a facut din nou rau..spune o voce aproape tipand la mine.
-Sigur...vin...imediat. Spun eu si sar ca arsa spre camera mea ca sa ma pregatesc.
-Rebecca! Tipa Zack ingrijorat. Il ignor si fug in continuare pentru a ma schimba.
-Rebecca! Ce s-a intamplat?
-Mama e la spital! Lasa-ma dracului in pace si dute sa ti-o tragi cu Bella. Am scuipat eu nervoasa
-Poftim?! Rebe e o prostie,stii foarte bine adevarul asa ca termina. Schimba-te si plecam imediat spre spital.
-Nu am nevoie de ajutorul tau!
-Ba da ai! Pentru o secunda nu mai fii asa de incapatanata
Dupa 10 minute am fost gata,i-am anuntat si pe Ema si Louis si am plecat catre spital.
Cand am ajuns am intrebat asistentele in ce salon o putem gasi,iar acestea ne-au lamurit.
-Mama?.. soptesc eu cu lacrimi in ochi.. zacea intinsa pe patul asta nenorocit de spital pentru a doua oara. De data asta pun pariu ca e din cauza lu tata, a suferit mult in ultima vreme, chiar daca incerca sa ascunda asta si sa isi ascunda sentimentele nu reusea. Am neglijat-o in ultima vreme foarte mult,mi-a pasat doar de Zack si de relatia noastra. Singura mea dorinta e ca mama sa se faca bine. Ma asez in genunchi pe jos langa ea,dand frau liber lacrimilor care dadeau sa iasa. am pus capul pe patul de spital,lunnd in maini mana ei aspra si muncita. O vad conectata la 1000 de aparate si asta ma face sa plang si mai tare si sa suspin. O asistenta intra in salonul ei, si se indreapta catre un alt pacient imobilizat la pat ca mama. Nici nu am observat prezenta acestuia aici. Eram prea ocupata cu fiinta care mi-a dat viata si m-a crescut cu greu. asta e tot ce stiu, deoarece amintirile din copilaria mea si adolescenta sunt sterse din cauza unui nenorocit de accident care nici acum nu stiu cum s-a intamplat.Vreau sa stiu mai multe despre mine,despre mama,tata,bunici despre familia unde am trait. Tot ce stiu despre mine si mama sunt lucruri vagi care le-am aflat pe parcurs. E foarte greu sa iti pierzi memoria la o varsta destul de frageda, cand parintii tai au divortat iar mama ta e pe patul de spital si nu stii daca isi va mai revenii vreodata.Imi fac curaj si o intreb pe asistenta.

-Isi va mai revenii?

-Nu stiu scumpo,tot ce trebuie e sa speram sa nu ne pierdem speranta, spune ea si ma magaie pe cap. asitenta e o fata tanara,cred ca aproape de varsta mea, are tarsaturi fine, e maruntica si foarte slaba.

-D..Dar ce s-a intampalt?intreb eu sfioasa

-A suferit un stop cardiac, care poate fii fatal.

-Fatal deci,spun eu si rad ironic..
Restul zilei mi-l petrec la spital, stand langa ea si vorbind incercand sa mai uit de durere. Spre seara ne-am retras toti acasa, am luat ceva de mancare de pe drum, deoarece eram lihniti si ne-am asezat in jurul mesei. Toti eram tacuti, nimeni nu stia ce sa spuna sau daca e necesar sa inceapa o conversatie sau daca e mai bine sa taca si sa incerce sa nu isi mai imghita mamcarea cu noduri pentru ca tuturor ne era greu sa mancam, cu toate ca ne era al naibii de foame.
Dupa ce am terminat am strans masa si ne-am retras in camera. Eu m-am schimbat si mi-am facut un dus apoi m-am bagat in pat alaturi de Zack,punandu-mi capul pe el iar apoi incepand sa plang in hohote.
-Hei gata,linisteste-te.
-Cum pot sa ma liniatesc cand mama e pe patul ala nenorocit, conectata la aparate, cu slabe sanase de a mai traii. Veziti de parintii tai si lamsa-ma. Zack nu a spus nimic, dar imediat am realizat ce prostie mare cat mine am zis.
-I..imi pare rauu.. scuze.. nu am vrut, am uitat
-Nu-i nimic, ma consoleaza el, sunt obisnuit.
Un nod in capul pieptului mi s-a pus la auzul cuvintelor lui taioase, mi-a spus indirect ca sunt ca toti ceilalti.
-Nu.. de la mine nu trebuie sa fii obisnuit,mi-am dat seama tarziu de ce am spus,eram nervoasa si ...
Nu ma lasa sa imi termin fraza , ca buzele lui le ating pe ale mele intr-un sarut magic.
-E ok,iubito.
-Nu,nu mai incerca sa fii dragut cand eu tocmai te-am jignit,imi spui iubito dupa ce am spus? Spun eu si incep o criza de plans si mai tare si zgomotoasa.
-Si acum ce vrei sa iti fac, sa te omor? Esti iubita mea si te iubesc oricum.
-Te iubesc, Zack
-Si eu, te rog sa nu ma parasesti niciodata, imi spune dar eu adorm la el in brate fara sa imi dau seama.
Aud cand se ridica sa stinga lumina incercand sa nu ma trezeasca,iar apoi am inveleste si ma trage la pieptul lui. Miroase incredibil de bine, Zack este noua mea aroma preferata de acum.
_____________________________________
Daca cineva doreste dedicatie in urmatorul capitol, sa lase comm la acest capitol si va aparea in next. Kiss