Capitolul 3.

27 2 3
                                    

După ce Craig a plecat,m-am scuzat politicos și am dispărut în camera mea bucurându-mă de liniște .Pe naiba.În tot timpul acesta,Rogert a tot dat buzna în cameră cu cele mai groaznice întrebări."Ți-e frig? E prea cald?
Nu ți-e foame,dar ți-e sete?" și așa mai departe.Am răspuns sec, rezumându-mă la doar un simplu da sau nu.Mai mult "nu" foloseam,încercând să-i transmit să mă lase în pace.

Acum am terminat de aranjat hainele și încălțămintea în dressing.Și mă arunc obosită pe pat.

Ascult tic-tacul ceasului și mă întorc în direcția sa.Da,așa cum credeam.E 10 seara.

Mă ridic oftând și-mi azvârl o pereche de pijamale roz pe umăr,cu o lenjerie din dantelă albă în mâna stângă.Intru în baie,dau drumul să curgă apa în cadă și mă dezbrac de haine.

Mă scufund în apă ce-mi ajunge până la gât și stau să mă relaxez.De mâine am o școală nou,profesori noi și colegi noi.Doar gândul la asta mă face să tremur.

Îmi ridic mâinile din apă și mă uit la degetele mele ce acum sunt zbârcite.Am stat cam mult în apă.

Mă ridic,mă înfășor într-un prosop alb.Mă schimb și cad frântă pe pat.Trag pătura pe mine și sting veoza.

Închid ochii și chipurile lor îmi apar în minte.

***********

Deschid cu greu ochii și caut orice urmă de apă.Mă ridic din pat și-mi încalț papucii cu iepurași,încercând să nu cad din cauza întunericului ce mă învăluie.Deschid încet ușa,fără să fac orice fel de zgomot și direcția mea e bucătăria.Cobor încet,fiecare treaptă uitându-mă dacă e cineva.

Ajung la baza scărilor și mă ascund după un perete.Acum am intrat în pielea spionului.Analizez fiecare centimetru și metru pătrat din vilă și înaintez cu urechile ciulite.Intru în bucătărie și aprind becul.

-Unde sunt paharele? Șoptesc și mă uit la toate dulapurile de un crem deschis ce împânzesc camera.

M-am uitat în toate și le-am reluat căutarea.Nu le-am găsit.Unde le-au ascuns?

Îmi cobor privirea la mâinile mele și apoi la robinet.Oftez și-l deschid.Nu vreau să mor de sete.Deja gâtul mă ustură.Aștept câteva secunde ca palmele mele să se umple cu apă și-mi cobor capul.Savurând fiecare picătura în parte.

-Ce bună a fost.spun împlinită.Îmi șterg mâinile și fața ce este udă.Aud un zgomot și sting repede luminile,ascuzându-mă după masă.

Aștept în liniște orice mișcare,iar zgomotul se aude din nou.Îmi cobor privirea la stomacul meu și-mi ard o palmă pe frunte.

-Cât de proastă pot să fiu.murmur și mă ridic de jos.Îmi este foame și nu mă miră asta.Am refuzat să servesc cina și acum îmi chiorăie mațele plus că ni-a amorțit fundul.

Deschid frigiderul și nimic nu-mi face cu ochiul.Îl închid înapoi și dau să plec,dar mă opresc.Îmi întorc capul și mă uit la fructieră.Iau o banană,o mănânc repede și arunc coaja la gunoi.

Sting luminile și acum mi-a pierit somnul.Mă îndrept spre living și mă pun pe canapea.Îmi strâng picioarele la piept și mă uit prin jur.

O poză îmi captează atenția și mă uit intens la ea încercând să văd ceva,dar lumina slabă a veozei nu mi-e de ajutor.

Mă ridic și iau poza în mână.Mângâi rama și mă uit la ea.

-Am fi putut să fim o familie mare și fericită.spun și mângâi sticla și zâmbesc slab.O lacrimă cade pe poză și-o șterg repede.

Spy On Or Saving Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum