Wounded [[IN EDITARE]]

3.Nick sus, Nick jos

-Ce crezi ca faci, Nick?

-E vina ta ca te-ai aplecat!

Si asa sfarsesc eu in pat cu ditamai matahala deasupra mea si cu pantalonii umflati de la incidentul cu rochia.

-Da-te de pe mine, monstrule !

Cuvintele nu par sa il afecteze. Nu facea nimic. Decat statea deasupra corpului meu zambind. Era cel mai sincer si adevarat zambet pe care il vazusem vreodata. Ma facea sa vreau sa il sarut, ceea ce e neobisnuit mie,iar buzele lui carnoase parca tipau la mine s-o fac. Insa m-am tinut tare si nu am cedat in fata regelui femeilor.

Dezamagit, intr-un final se ridica de pe mine, oferindu-si mana ca sa ma poata ridica, dar am refuzat aratand orgoliul din mine.

Si-a aranjat cutele de pe blugii negri de firma, apoi, fara permisiune mi le aranjeaza si pe ale mele, eu aruncandu-i o privire rece si neplacuta plecand din camera ranjind satisfacuta.

Ash statea undeva mai retrasa, pe iarba uitandu-se la luna si la stelele care apareau binevenite pe cerul negru al noptii.

Tinea in mana un pahar de tequila, iar in cealalta mana ii era telefonul mobil deschis pe o retea de socializare. Ash a mea se plictisise.

Fara vreo intentie sa o speri, ii ating incet capul si o salut fioroasa.

-Ce s-a intamplat, frumoasa adormita?

-Nick. raspund eu sec.

-Ce ti-a mai facut?

-Eh, nimic. Hai sa ne distram. spun eu iritata, dar cu chefuiala in sange.

Eu si Ash dansam, ne distram, beam, totul era frumos. Pana cand un telefon neasteptat ce apare pe telefonul lui Ash strica toata atmosfera dintre noi doua. Vorbind cu persoana respectiva, cu o voce mai suparata, imi spune ca mama ei a chemat-o acasa si ca nu mai poate ramane la petrecere.

-Nu ma poti lasa singura aici, nu cunosc pe nimeni ! strig eu aproape neauzita, dar foarte suparata.

-Imi pare rau, Lizz. A intervenit ceva, nu te da batuta ! Poti sa afli mai multe de la el ! ma incurajeaza ea tactic.

Am incuviintat imbratisand-o si lasand-o sa plece.

Ramasesem doar eu. In mijlocul unei multimi de indragostiti care dansau, se distrau..

Asa ca am ales sa ma duc in foisorul tipei, care acum era gol si sa imi butonez telefonul, poate timpul trece mai repede.

Insa, fara nicio surpriza si fara nicio intrare spectaculoasa, Nick apare in peisaj, asezandu-se langa mine.

-Ce vrei? intreb eu morocanoasa.

-Sa stau. N-am voie, printeso?

-Nu-mi spune asa. Si nu, nu ai voie. Dispari ! ma rastesc eu irascibila.

-Nu vreau.

-Bine, atunci plec eu. raspund pregatita sa ma ridic.

Inainte ca fundul meu sa renunte la contactul cu banca, palma gorilei ce era cat trei de ale mele isi face contact dureros cu piciorul meu.

-Nu te duci nicaieri. Stai aici sa vorbim ! spune el serios.

-Da, bine. Zi, ce e? fac eu pe interesanta.

-Lizzie, te plac. Bine? Probabil ca..

Nu l-am lasat sa continue asa ca am intrat peste el cu replicile mele complexe.

-Ma placi pe naiba. E doar o alta abureala a ta. spun eu convinsa.

-Nu e adevarat, Lizzie, te rog asculta- ...