Neiubita,neinteleasa
Ma indrept incert catre intuneric..
Alergand nedumerita in negura ce imi impanzeste simturile.
Singura,am fost sortita
De destinul infiorator!
Astfel,astept
Si imi numar clipele...atat de putine.
Am zambit,am vorbit...
Dar,regret...caci am fost tradata,si mintita,izgonita.
Sufar:insa merita sa imi inec amarul in lacrimi?
Am fost umila,dar m-au umilit
Am iubit,m-au facut sa dispretuiesc...
Singuratate...sau suferinta?
Mai bine,cu rani exterioare,decat cu cicatrici pe suflet!
----------
Hey,tuturor!Sper ca v-a placut si acest capitol,asa ca lasati-va parerea acolo 👇!
Si nu uitati:
,,Omul este cel mai salbatic animal!..."
CITEȘTI
Ocean de vise
PoesíaLumina nestiuta a lunii,regina misterioasa a noptii,o adiere blanda peste ochii mei insetati de iubire... Versurile,mici farâmaturi rupte bucata cu bucata din suflet,imi canta durerea, Si intunericul abisului fara sfarsit... ...
