In noaptea-ntunecata cu cerul instelat,
Un gand ce mi se pare c-aseara l-am visat
Mi-apare. Eram singuri intr-o casa
Si imi spuneai:''Esti atat de frumoasa!"
Tu, dulce fiinta, cu parul tau saten,
Ma faci mereu sa tremur si ganduri sa astern.
Privirea ta adanca si buzele ce-s moi...
Ma uit in noaptea neagra. Suntem doar noi doi.''
Incet soptesti iubire si ma cuprinzi usor,
Iti simt pe frumtea-mi calda, buzele dulci si moi.
Si ma saruti cu foc, cu patima aprinsa,
Incerci sa cauti lampa ce parca era stinsa.
Totul in jur dispare, tot ce-i de nestiut.
''A mea draga fiinta, te iubesc asa mult!''
Usor incepi sa tremuri si te cuprind cu foc,
Ai dat frau liber emotiilor cu car' ma joc.
Si trupul tau arzand il simt lipit de-al meu.
Magia ce se-ntampla, nu-i doar in capul meu.
''Esti totul pentru mine'', soptesti cu-acelasi dor,
''Si de nu-ti vad privirea, simt ca o sa mor.''
Ce mult pot sa-mi doresc a te avea pe tine,
Atat de mult incat nici lanturi nu m-ar tine.
Dar te iubesc si tot in jurul meu se stinge,
Ma-nghesui intr-un colt si dorul tau m-atinge.
