Joshua

Capitolul I

Capitolul I — Scula asta nu se întreține așa mare de una singură

Joshua

— Ai futut-o pe gagica aia?

        Automat mă gândesc la care se referă.

— Ryan, taci naibii, vrei să mori?!

        Alexei avea dreptate să-l atenționeze pe Ryan. Avea noroc dobitocul că nu eram într-o pasă proastă, altfel m-aș fi ridicat de pe fotoliul ăsta și i-aș fi tras una. O fi vorba de gagicile cu care eu mă culc, nu toate cu standarde foarte înalte, dar până la urmă eu le-am ajuns între picioare. E mult să cer atâta respect pentru femeile astea care au stat capră numai și numai pentru mine?

— Nu crezi că pui prea multe întrebări? Dar dacă chiar te interesează așa tare, am futut-o pe tipa de aseară.

— Oh, frate, și chiar era bună tipa, a spus cu părere de rău Ryan. Adică, nu că nu ar fi și acum, dar măcar înainte aveam vreo șansă cu ea, a oftat apoi. Acum nu mai are niciun sens, probabil îi curg balele după tine.

        Dezamăgirea i s-a recunoscut în glas, dar puțin îmi păsa. Nu e vina mea că tipa a venit la mine și nu la el. E o țară liberă, faci sex cu cine vrei.

— Poți oricând să încerci, a intervenit Alexei. În cel mai rău caz o să te refuze, ridică din umeri și suflă fumul din plămâni.

        Îndepărtează scrumul și îl privim amândoi pe Ryan cum încearcă să gândească ceva.

— Când e următoare petrecere? a întrebat fraierul.

        Sincer, eram mare fan al acestor petreceri, având în vedere că profitam de ocazie ca să mă îmbăt și să mă culc cu toate tipele din campus.

— Mâine cred. Ba nu! s-a corectat Alexei, ridicând un deget în aer și având o expresie încruntată. Poimâine.

        Ryan și-a întors privirea spre mine, inspirând adânc pentru a-și alege cuvintele potrivite:

— Te deranjează dacă-mi încerc norocul? Cu Daisy?

        Am râs automat. Pfoai, dobitoc e omul ăsta dacă crede că mă doare la banană de proasta aia.

— Bă, ce pula mea, fă ce vrei. Din partea mea las-o însărcinată, nu mă interesează.

        Dar lui Ryan i-a apărut un zâmbet tâmp pe față și m-am simțit ca ultimul prost că nu l-am pocnit. Eh, mai este vreme.

— Mersi, frate!

        Alexei a luat consola de pe noptieră și a început să se joace. Ryan a luat-o pe cealaltă, iar eu m-am uitat la imbecilii mei de prieteni câteva secunde, terminând țigara începută înainte de a-mi lua berea în mână și a merge la mine în cameră.

— Hei, Josh! l-am auzit pe Ryan urlând când urcam scările. Ți-ai uitat pachetul de țigări aici!

        Am oftat exasperat, întorcându-mă pentru a-mi recupera pachetul.

— Bucură-te că nu ți le-am fumat pe toate, a comentat Ryan, rânjind.

— Rămâneai cu nasul spart, idiotule, i-am întors-o cu același aer.