Prima zi(partea a 2-a)

68 2 8
                                    

Ajungem in fata liceului,privesc uimita cladirea unde vo-i invata urmatorii ani.Era imensa,peretii sunt destul de-ngrijiti pentru un liceu vechi de 2 secole ,in curte se-ntinde o mantie verde si deasa,din cand in cand i-si facea aparitia cate-un copac,crengile sale parca fiind niste brate ce ne poftesc in ,,mareata inchisoare".
Pe-o parte si pe alta a curtii erau banci din lemn de stejar unde,probabil o sa ne petrecem pauzele.Matt parcheaza masina si se uita in gol,mainile sale fiind inca pe volan.Eu ma uit ciudat la el si dau sa ies dar mana lui ma opreste.
-Ce ai Matt,lasa-ma sa ies!spun nervoasa.
Keyla,sti,...liceul e...e mai diferit de scoala ...
-Da,da stiu asta,loc nou,lucruri noi,lume noua,...m-am prins.
-Nu,...nu e doar asta...in fiecare liceu exista niste "smecheri" si nu vreau sa le cazi in plasa,trebuie sa te adaptezi regulilor de aici ca sa "supravietuiesti",trebuie sa ai grija ce prieteni iti faci pentru a nu te baga in treburi nasoale...
Ma uit la el confuza,apoi il intreb cu o urma de teama in glas.
-Matt,deasta anul trecut era sa fii dus la scoala de corectie?
El suspina zgomotos,iar pe fata ii apare un zambet trist.
-Da Keyla.Eu si Luck nu ne-am ales bine "tabara".Am vrut sa fim "baietii rai a-i liceului" de care sa se fereasca ceilalti si fatele sa ne cada la picioare.Iar acum platesc cu varf si-ndesat fiecare clipa...fiecare clipa in care eu si Luck am mai fi fost impreuna ....prieteni.De ce crezi ca ne-am mutat din New York?Ai nostrii spun ca si-au gasit servicii mai bune,dar nu-i cred,ce cred este ca au vrut sa-si spele rusinea pe care eu le-am provocat-o.
Il privesc in ochii lui albastri ca marea,el facand la fel,incearca sa-si abtina lacrmimile dar eu izbucnesc in plans.Un strop mic ii strabate obrazul,acum amandoi plangand.Ii sar in brate si-l strang la piept,el raspunzand la imbratisare.
-Nu a fost vina ta!reusesc eu sa spun printre lacrimi.
El isi aseaza capul in scobitura gatului meu ,strangandu-ma mai tare.Ma desprind din bratele sale si-l privesc cateva secunde in ochii lui acum rosii de la plans.Imi asez palma pe fata sa si ii sterg si ultimele lacrimi.
-Matt,te iubesc....si vo-i fii mereu aici pentru tine.Spun cu-n mic zambet pe fata.
-Si eu te iubesc maimutica!apoi pe chipul lui apare cel mai frumos zambet.Isi ridica privirea,acum fixandu-ma in ochi si-mi spune.
-Nu fa aceleasi greseli...cel mai bun sfat pe care ti-l pot da este sa nu-ti arati niciodata frica,oricat de mare e ,nu o arata...NIMANUI.
Ea exista in noi toti dar cei cu adevarat puternici nu o arata,trebuie sa fi tare,sa...ai curaj...sa...CREZI IN TINE.Se face liniste pentru cateva secunde,apoi spun:
-Asa vo-i face Matt,promit!Si-l mai strang odata-n brate.
-Bine acum hai sa mergem,doar nu vrei sa pierzi prima ta zi de liceu.
-Hai!spun sigura pe mine si iesim din masina,toate privirile asezandu-se pe noi.Sa fiu sincera ma cam intimideaza dar continu sa merg.
***
Intru in liceu singura deoarece Matt este asaltat de fete si na...sunt o sora buna si-las sa-si faca de cap.Mda...Incerc sa ma indrept spre clasa unde vo-i invata dar ma piard prinre maimutele astea.Doamne,astia nu au cei 7 ani de-a casa sau ce?
Merg ca niste nebuni aflati in libertate.Dintr-o data ma lovesc de-o fata bruneta cu ochi caprui, pare de treaba.
-Scuza-ma doar ca nu reusesc sa vad ceva de maimutele astea.Spun putin rusinata.
-Nu-i nimic,nici eu nu am fost prea atenta.Spune ea amuzata.Olivia Blake,incantata de cunostinta ,si-mi intinde mana.
-Keyla Morgan,deasemenea!
-Hey...in ce clasa esti ?
-A 9-a.
-Nu cred!spune entuziasmata.Si eu la fel,vrei sa fim prietene?
-Mai intrebi?Normal ca vreau!spun incantata ca deja cunosc o persoana in liceul asta.
Ma uit in jur si observ un grup de baieti...hm pare acel grup de "baieti rai" de care mi-a spus Matt sa ma feresc,dar nu asta imi atrage atentia,ci o pereche de ochi negri,superbi ce ma fixau pana-n maduva oaselor.Avea parul saten,putin ciufulit,inalt,cu-n corp bine lucrat si niste gropite dupa care te-ai pute topi.
Se uita la mine si nu stiu de ce,nu pot citi nimic in privirea sa,pana cand un zambet mic isi face aparitia pe chipul lui fermecator.Nu-i pot rezista si ii raspund la zambet.
-O.M.G!!!o aud pe Olivia foarte incantata,dupa care ma ia de maini scuturandu-ma si incepe sa sara.Ok...sper ca nu mi-am facut o prietena evadata de la nebuni.
-Auuu,ce e?intreb eu confuza.
-Ala e...e...e Brian Ross!cel mai frumos,dragut,superb,destept,
rau baiat din liceu.
-Si?intreb eu la fel de confuza.
-TI-A ZAMBIT!El nu zambeste  oricui,fraiero!
-Poate a fost doar politicos,adica....pff...eu?
-Da ,da...cum zici tu!spune ea ironic in timp ce gesticuleaza din maini.
-Dar de unde-l cunosti,adica si tu esti in a 9-a deci nu-l sti de la liceu?
-Este printre cei mai populari tipi din oras.LOL.
-Pai scuze,dar eu sunt in L.A doar de-o luna.Spun la fel de ironic .
-Ooooo...acum inteleg!spune Olivia uimita.
Imi dau ochii peste cap amuzata,dupa care clopotelul suna ceea ce inseamna ca trebuie sa mergem la ore.Hm...avem matematica,sper sa nu dau de o scorpie ca-n anii trecuti.
Intram in clasa si ne punem in aceeasi banca,Olivea vre sa spuna ceva dar atunci usa se deschide,pe ea intrand profesoara.Era tanara,avea parul scurt si brunet iar ochii erau verzi,nu pare deloc genul de baba cu ochelari,cu-n nume straniu,voce ragusita si un parfum greu de suportat,defapt e chiar draguta.
-Buna ziua copii,ma numesc Ema Bennet si vo-i fi diriginta si profesoara voastra de matematica.Spune apoi afiseaza un zambet mic.
***
Orele trec repede asa ca imi iau ghiozdanul si dau sa plec dar vocea Oliviei ma opreste.
-Hei...ce faci mai tarziu?ma intreaba ea vesela.
-Pai din moment ce nu avem teme pentru maine nimic...cred.
-Vrei sa iesim mai tarziu la o cafenia?
-Sigur,la ce ora?
-La 18:00 e bine?
-Da e ok!doar ca nu stiu strazile  atat de bine.
-Nu-i nimic , ne intalnim in fata scolii si mergem impreuna bine?
-Bine!pai mai vorbim la telefon.Pa!
-Pa!
Ies din curtea scolii si ma indrept spre casa pe jos deoarece Matt mai are ore.
Deschid usa casei ,ma descalt de papuci si dau sa urc spre camera mea dar tata ma opreste:
-Buna,printesa lu' tata!Cum a fost prima ta zi de liceu?ma intreaba el cu-n zambet imens pe fata.
-A fost bine,mi-am facut si o prietena si daca nu te superi o sa ies mai tarziu in oras.Iar apoi schitez cel mai frumos zambet,la care tata nu poate rezista.
-Bine,pai distractie placuta si sa aveti grija!spune el calm iar apoi urc sus si ma arunc in pat,punandu-mi castile-n urechi,e ora 15:30 deci mai am timp pentru intalnirea cu Olivia.
Dupa aproape 2 ore de lenevit ma duc la baie si intru-n dus,lasand apa calda sa-mi dezmierde corpul.
Ies din dus si ma indrepr spre dulap.Dupa cateva minute de holbat aleg o fusta neagra de piele,un maieu alb si geaca mea de piele,in picioare avand niste botine.Imi las parul desfacut si ma dau cu-n rimel si luciu de buze.E 17:45,deci ar fi bine sa plec.
Ajung in fata liceului si ma uit dupa Olivia,o zaresc stand pe o banca din parcul de langa liceu.Ii fac cu mana si vine spre mine.
-Hei,ce faci ? O inteb eu.
-Pai imi asteptam prietena ce apropo,nu este punctuala deloc si cand mi-am dat seama ca-ntarzie,mi-am spus sa iau un loc pe banca.Spune gesticuland cu mainile si avand un ton ironic.
Ma uit la ceas si era...
-E 18:03 !!! Raspund eu surprinsa de discursul caruia am fost supusa pentru 3 minutele nenorocite.
-Daaaa! Nu esti punctuala ,mi-am dat seama,acum hai sa mergem!
Imi dau ochii peste cap si o urmez pe bruneta.
***
Dupa ore-n sir de povesti,eu si Liv ne luam la revedere si plecam acasa.
Intru in camera,ma schimb in pijamalele mele roz si extrem de pufoase si ma asez in"tronul" meu calduros si moale.
Gandul imi fuge imediat la acei ochi negri,la acele gropite si la...la zambetul acela atat de...de wow,atat de dulce,de...minunat. Oare ce a insemnat acel zambet?Si...de ce eu?Nu! Adica sigur asa face cu toate fetele sau boboacele,si la urma urmei doar a zambit,poate nu a insemnat nimic pentru el,poate face asta fiecarei fete.Dar pentru-n moment ma-m simtit ...de parca am avut niste gangani in stomac.Pot fi acei vestiti fluturi de care am auzit?Nuuuu....stiu la ce va ganditi....nu ma-m indragostit,adica imi place dar noo,eu nu ma indragostesc,sunt prea mica sa ma indragostesc.
Incerc sa mi-l scot din minte si cad intr-un somn adanc.
_______________________________
Hey, sper ca va placut capitolul asta.....Apropo in imaginea de mai sus este Kheila si Matt.Astept parerile voastre,somn usor dragutilor!:*

Believe in yourselfUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum