babegirl - hs.

Chapter 05. - Where are you, Bella?

Din perspectiva lui Harry.

Am aruncat cărțile de biologie pe masă și m-am uitat la ceas, dându-mi ochii peste cap. Of, Bella, iar ai întârziat. Fata asta n-o să fie punctuală niciodată.
M-am așezat pe fotoliu, lăsându-mi capul pe spate. Haide, Bella, n-am tot timpul pentru tine.
Am luat telefonul în mână, observând că începuse să sune, crezând că este Bella, dar era mai rău, mama Bellei. Am răspuns.

- Ce vrei? Am răspund cu o oarecare agresivitate în glas.

- Harry, spune-mi te rog că Bella a rămas acolo peste noapte.

- Poftim? Nu a ajuns acasă? Maya, fiica ta nu a rămas aici azi noapte! Mi-am pocnit fruntea, știind că din cauza mea s-au întâmplat toate astea. Nu-ți face griji, Maya, o voi găsi eu.

- Harry, sper să nu te ... Nici n-am apucat să aud ce avea de spus, am închis înainte să termine și mi-am luat hanoracul, ieșind în fugă din casă.

Am început să o strig ca un disperat, chiar dacă știam că nu o să-mi răspundă tocmai mie.

Din perspectiva Bellei.

M-am trezit, încercând să mă ridic în fund, însă nu am reușit, mă simțeam slăbită, nu puteam să-mi mișc nici măcar un deget și știam că nimeni nu mă va găsi în locul ăsta. Trebuia să fiu tare și să-mi revin singură.

- Haide Bella! Ridică-te, știu câ poți! Repetam cu voce tare, de nenumărate ori, încercând să îmi adun toate puterile ca să mă pot ridica.

Am reușit să mă ridic, ajutându-mă de copacul de lângă mine, dar imediat mi-am pierdut echilibrul și spre surprinderea mea, cineva a fost acolo și m-a prins.

- Bella, ce-i cu tine în starea asta? I-am simțit brațele în jurul meu, protejându-mă, dar nu puteam să-mi dau seama cine e, sau să vorbesc, doar m-am lăsat moale în brațele salvatorului meu, simțindu-mă în siguranță, apoi simțeam cum ochii mi se închideau la loc.

After 3 hours.

M-am trezit, ridicându-mă în fund, uitându-mă în jur, camera îmi era extrem de cunoscută, la fel și hainele de pe mine. Mă simțeam odihnită, deloc amețită și când mi-am dat seama cine era persoana care m-a salvat, m-am ridicat din pat, ieșind din cameră și coborând scările, căutându-l cu privirea.

- James? L-am văzut în bucătărie și nu am ezitat să intru și să-i sar imediat în brațe.

- Te-ai trezit, prințeso? Cum te simți? James m-a prins în brațele lui imediat, sărutându-mi fruntea.

- Ma simt mai bine, dar cum m-ai găsit? Mi-am lăsat capul pe umărul lui și adevărul e că îmi fusese dor de tot ce ținea de el.

- Nu contează, important e că ești aici și ești bine. Dar crezi că ai putea să-mi explici puțin ce ai pățit, scumpo? M-a ajutat să mă așez pe scaun iar el s-a așezat lângă mine.

Îmi aduceam aminte perfect tot ce mi-a făcut Harry, dar nu-i puteam spune asta lui James, ar fi înebunit.

- Hei, Bell, ești în regulă? Mi-a mângâiat mâinile, făcându-mă să ies din transa în care intrasem.

- James .. eu, eu nu-mi aduc aminte nimic ... știu doar că mi-am terminat orele de meditație, apoi am plecat și de acolo nu-mi mai aduc aminte.

- Ești sigură că nu are legătură cu unchiul tău?

- Cu Harry?! Nu .. adică nu mi-ar face rău, doar sunt nepoata lui, nu?

- Nu știu, simt ceva negativ în legătură cu omul ăsta. Vreau să ai grijă în preajma lui, Bella. Nu vreau să pățești nimic rău. Te iubesc și nu mi-aș ierta-o niciodată dacă ai păți ceva, jur.

În momentele următoare mi-au dat lacrimile, când i-am văzut sinceritatea în ochi și l-am îmbrățișat, deja simțindu-mă vinovată pentru că practic l-am înșelat cu Harry.

- Și eu te iubesc, James. Am șoptit, fără să vreau să-i mai dau drumul.

Mi-a zâmbind și ne-am desprins amândoi din îmbrățișare.

- Probabil că îți este foame, haide să te hrănim, puiule.

2;23 a.m.

Doar ce se terminase filmul la care mă uitasem împreună cu James și mă simțeam mai liniștită, doar că din cauza unor scene din acel film, am cam .. pățit ceva. Ceva ce nu-mi dădea pace și mă tot întorceam de pe o parte pe cealalta.

- Iubito, ești bine? Mi-am mutat privirea spre el când i-am auzit întrebarea, prinzându-i mâna cu ambele ale mele.

- Nu, James, nu sunt bine, am nevoie de tine ... mi-am lăsat capul pe pieptul lui, așezându-i mâna peste feminitatea mea apoi mi-am ridicat din nou privirea spre el.

I-am putut observa rânjetul, în timp ce își strecura mâna în boxerii mei, făcându-mă să-mi îndepărtez picioarele pentru a-i lăsa loc.

- Babe, nu te poți abține nici acum, nu-i așa? A chicotit, în timp ce și-a împins 2 degete înăuntrul meu.

Nu puteam să-i mai răspund la întrebare, am început să las gemetele să-mi iasă pe gură, în timp ce el își mișca degetele destul de rapid în interiorul meu.

- Este perfect, daddy! Mi-am lăsat capul pe spate, apoi am realizat cum îi spusesem.

- Mi-ai spus cumva " daddy "? Și-a oprit mișcările pentru câteva secunde, privindu-mă confuz.

- Eu .. adică ... da, m-am gândit că ți-ar plăcea să te numesc așa. Am zâmbit inocent iar în secunda următoare s-a așezat deasupra mea, sărutându-mă și reluându-și mișcările.

I-am răspuns imediat, zâmbind în sărut și așezându-mi mâna peste masculinitatea lui, masându-l excitant.
Și-a dat pantalonii jos, pătrunzându-mă imediat, făcându-mă să scot gemete puternice și repetate în timp ce mi-a dat tricoul larg jos și a început să-mi sărute sânii, în timp ce mișcările lui deveneau mai rapide.

Din perspectiva lui Harry.

Nu pot să cred, am căutat-o pe Bella peste tot și nu e de găsit. Unde s-ar putea duce copila asta?! Mi-am închis telefonul pentru a scăpa de apelurile terorizante ale Mayei și l-am băgat în buzunar, întorcându-mă spre casă.
Mai avea doar câteva străzi până să ajung acasă, când niște țipete mi-au atras atenția. Mi-am întors privirea spre geamul unei case, încercând să-mi dau seama ce se întâmpla înăuntru.

- Acum ți-ai găsit să umbli cu curve, James, când Bella nu e de găsit pe nicăieri. Vorbeam singur, ok, am luat-o într-adevăr razna.

Îl știam pe James de mult, îmi era elev de aproximativ 2 ani, și acum văd cât de afemeiat este.
În momentul în care și-au schimbat pozițiile am putut observa cine era partenera lui. Nici nu mai eram în stare să spun vreun cuvânt din cauza faptului că eram mult prea uimit.

***

Am reușit să termin capitolul în sfârșit! Sper că v-a plăcut și abia aștept să aflu părerile voastre!
Nu uitați de " anonymous messages " mergeți și acolo cu o părere ca să pot să postez primul capitol al cărții! ❤️
Mulțumesc celor care citesc și acea carte 😍