babegirl - hs.

Chapter 08. - Break up.

Din perspectiva Bellei.

M-am ridicat din pat, îmbrăcându-mă. Știam eu că nu e bine ceea ce fac, și cu toate astea, m-am lăsat dusă de val. Oh, Harry, ai ajuns să faci ce vrei din mine, "unchiule".

- Ce faci, Bella? Nu ți-am zis să te îmbraci.

- Tu ești normal? Era să ne prindă mama, și tu încă mai ai chef de sex?

- Nu-ți face griji, a plecat. Dar haide, stai jos, trebuie să discutăm.

- Da, mâine am test la biologie. Crezi că sunt pregătită?

- Nu despre asta. Vocea lui era din nou rece, iar privirea o avea fixată pe mine.

- Atunci?

- James! Trebuie să scapi de el. Ori o faci tu, ori o fac eu, și dacă o fac eu, voi avea grijă să nu mai respire.

- Poftim? De ce îmi distrugi viața, Harry?

- Nu ți-o distrug, dulceață. Ți-o fac mai frumoasă, ai să vezi. Îți va plăcea viața alături de daddy.

Mâinile lui se aflau acum pe obrajii mei, forțându-mă să îl privesc în ochi. Încercam să fiu tare și să nu plâng în fața lui. Îl iubeam pe James, în ciuda faptului că am reacționat ca o târfă ieftină și l-am înșelat.

- Ascultă, dacă mă iubești, lasă-mă să fiu cu el.

- Cine a spus că te iubesc, copilo? Relația noastră este stric una sexuală.

- Cum poți să te comporți în halul acesta? Ai profitat de mine, Harry.

- Bell, mai pronunță-mi odată numele în loc de "daddy" și îți promit că îți voi mai aplica o pedeapsă.

- Harry! Harry! Harry! Poftim, ce-o să-mi faci? O să mă mai pui să-ți mai fac un blowjob? Păi mult noroc cu asta.

Ceva îmi spune că voi regreta ultimele cuvinte scoase pe gură. Cel puțin asta îmi spuneau ochii lui, și maxilarul încleștat.

- Stai liniștită. Nu-ți voi face nimic, ție. Mi-a întors spatele, părăsind încăperea.

- Dacă îi vei face ceva lui James, jur că nu te voi ierta vreodată! Am țipat, vrând să ies după el, dar încuiase ușa, javra. Te urăsc, Harold! Jur că îi voi spune mamei tot ce mi-ai făcut.

Pe cine păcăleam? Nu aveam curaj să-i spun nimic mamei, știam că nu voi ieși bne din toată situația asta.

—

Simt că înebunesc. De două zile stau închisă în camera asta idioată. Nu știu ce are de gând ratatul ăsta, dar nu îl voi lăsa să-mi strice viața.

- Bell, scumpete, ești bine? Și-a făcut în sfârșit apariția, ținând în mâini micul dejun.

- În sfârșit ți-ai făcut apariția, lașule!

- Voiam doar să îți aduc micul dejun. Apropo, James a spus că te iubește.

Mi-a întins tava, pe care se afla și telefonul lui, deblocat pe imaginile transmise de o cameră de filmat. Lacrimile și-au făcut apariția pe obrajii mei imediat ce l-am văzut pe James legat de un scaun, cu multiple vânătăi pe față și sângele ce-i cuegea din cauza anumitor răni.

- De ce faci asta? Nu sunt oare o grămadă de fete de vârsta ta? De ce vrei o minoră?

- Răspunsul pe care îl aștept este: Nu voi mai avea nicio treabă cu James.

Știam că dacă nu îi spun ceea ce vrea să audă nu-mi va da pace, și îmi va distruge de tot iubitul.

- Bine, fie. Ai câștigat. Dar ține minte că o fac doar pentru el. Te cred suficient de ticnit încât să îl omori.

- Bun. De mâine, îți promit că totul se va schimba. Acum fugi jos, spuneai că ai un test de trecut.

- Pot măcar să o sun pe mama și să îi spun că sunt bine?

- Nu-i nevoie, te duc mai târziu acasă.

- Bine.

Am lăsat tava la o parte, sunt sigură că e conștient că nu voi mânca nimic. Jur că îmi vine să fac doar opusul a ceea ce-mi spune el.
Am ieșit din cameră, apoi, în câteva secunde m-am întors.

- Ia stai. Dacă eu voi renunța la James. Sper că renunți și tu la orice târfă ai mai avea.

- Asta este stric treaba mea, puiule!

***