Sub

S.U.B

    Reacţiona instictiv, fără să-şi gestioneze propriile mişcări ale organismului, respira în acelaşi mod sacadat, greoi, cât gazului îi simțea tăria și aciditatea ce-i genera o presiune peste torace de parcă ar fi avut întregul tonaj a submarinului deasupra-i, dar mintea-i lucra, căuta în memorie rândurile din cărţile pregătitoare, în zecile de manuale şi primele măsuri ce trebuiau instaurate imediat după. Nu le ştia!

Care rânduri, ce măsuri?

    Mai frumos era decolteul lui Elie în timpul cursurilor și grafica coperților manualelor procedurale, dar ale naibii de rânduri nu avuse măcar o infimă curiozitate de a le răsfoi, iar în acel moment avea nevoie de fiecare literă în parte, dovada fiind pupitrul de comandă, unde luminile generau un liniar curcubeu de alarme declanșate în întunecimea lăsată, zărind gazul sufocabil cum avansa într-o hipnotizantă, simultan ucigătoare liană vizuală ce curgea în valuri gata să înghită tot spațiul din camera de comandă.

— Clark, ca strangulată auzea vocea de undeva din interiorul păturii de gaz, iar cât ar fi vrut să-i răspundă, parcă ale lui corzi vocale se lipiseră una cu alta într-un refuz de cooperare.

— Clark, scoate seringile... în inimă! continua ea, dar sunetul metalului într-o contorsionare sub greoaia presiune exterioară, acoperise instrucţiunile transmise.

    Se ghida după glasul auzit şi încerca să-i zărească chipul, trăsăturile feței frumoase pentru ultima oară şi un amuzament îl pocnise de nicăieri în cel mai nepotrivit moment, aducându-şi aminte cum Hal, demonstrativ în centrul de pregătire, aruncase o conservă în bazinul simulărilor sub o presiune similară a ceea ce ei o depăşise de mult şi cum acea conservă devenise instant cât un cub de breloc.

Un nenorocit de breloc!

     Se amuza în sinea lui, conștient că nu o să ajungă a simți cum pereții se vor strânge în jurul lor ca mușchii unui constrictor, ca din mini-submarin să ajungă redus la înzecite dimensiuni. Doar se amuza, sub o ironie gestionabilă, realistă, anticipând că dacă nu din cauza hipotermiei, atunci sigur vor muri asfixiați de acel gaz ce părea să-i înghită, gaz ce era o combinaţie urâtă între hidrogenul extras din apă şi habar nu avea ce compuşi chimici cu unic rol de a menține temperatura constantă a învelișului metalic în imersiunea prin rapid-fluctuantele temperaturi externe, iar ca şi contra-măsură în cazurile excepţionale, ca cel pe care îl trăiau... scria în carte.

Naiba să o ia de carte, de rânduri! Era un geolog, recunoscu-se tăcut nu unul bun şi nu se înrolase misiunii pentru faimă ca Elie sau titluri precum geniul olog sovietizat, pentru onoruri ca Hal sau apariţii pe coperta revistei Forbes a playboy-ului carismatic Martin... doar pentru bani, atât, pe care îi şi cheltuise pe toți cu doar câteva zile înainte de a intra în centrul de pregătire a proiectului numit ,,S.U.B", ştiind riscul dinainte de a se îmbarca pe puntea metalică a submarinului ca în acel moment transmitea cuvinte dulci colegilor din echipaj și o menierată cerință ca ultima dorință

— Lua-v-ar naiba pe toți! Un fum de țigară își dorea ca să fie pregătit să moară, fără regret mulțumit de viața zbuciumată până în acel punct, cu un viciu ce i se părea incurabil – cazinourile – și totuși, poate un ultim regret îi străfulgeră mintea absentă de la pătura pericolului ce-i înconjura sub formă de gaz – să-i mai vadă o singură dată decolteul lui Elie... ultima oară! Atât! Închise pleoapele sub un început de usturime ca de ace ce-i zgâriau retina.

Răzbunare / Salvare

     Simţi o mână fermă, hotărâtoare cum îi întoarce corpul pe spate şi nu trebuia să deschidă ochii din letargie pentru a vedea mutra de veşnic soldat tuns periuţă, ridurile ca sârma ghimpată de pe frunte, ochii încastrați în orbite și aura obedienței a lui Hal, dar îl recunoscuse după gâfâiala apăsată, nevăzându-l cum se poziţionase deasupra lui.