Casa Hamilton-SasuSaku

Capitolul 4.Sentimentele ies la iveala

Capitolul 4.Sentimentele ies la iveala

Sasuke-Mia...eu...

 Mia-Nu e nevoie sa zici nimic!Stiu ca te-am surprins, dar cam asta cred ca se va intampla. Sigur ma vei considera o prietena, si poate ne vom apropia mai mult unul fata de celalalt... Poate negi acum, dar vei vedea...Adevaratele sentimente vor iesi la iveala o data si-o data, spuse ea cu o privire profunda, invartinsu-si intre degete o suvita de par.

Sasuke ramase un picut socat. Nu se astepta la asta. Dar se calma si zambi frumos.

Sasuke-Ce amuzanta esti, micuto!

Mia incremeni. I se zbatea ochiul drept.

Mia-C...Cum?A...Amuzanta?

Sasuke-Da.Esti draguta cand faci glume! Stii... e bine sa mai radem, ne crestem moralul.

Mia era confuza.

Mia-Dar...Sasuke....eu...

Sasuke-Stiu, si incepu sa rada. Stiu ca vorbeai serios! Mia...uite...e prea devreme sa vorbim despre asta! Nu neg, putem fi prieteni, dar...stii...cam atat.

Mia schita un mic zambet, fals bineinteles, apoi ii sopti la ureche.

Mia-Imi pare rau...Tu placi o alta persoana, nu-i asa?

Era trista. Chiar daca parea sa fie indiferenta, suferea mult.Sasuke o privea in sfarsit mai serios. Ii observa tristetea din ochi.

Sasuke-Nu e din aceasta cauza.

Mia-Deci e adevarat...placi pe cineva?spuse confuza si relaxata.

Sasuke-Pai...Da,chiar e...adevarat.

Sasuke isi pleca privirea pentru ca era emotionat.

Mia ii ridica barbia.

Mia-Cine e norocoasa?zambi dragut ea.

Sasuke-...

Mia-Haide, spune-mi! O cunosc?

Sasuke-...

Mia-Te rog!

Sasuke-Fie...

Sakura-Ma scuzati ca deranjez...Sasuke, it suna mobilul.

Sasuke ii lua telefonul din mana fetei si il observa atent.

Sasuke-Alo...Ce e , Itachi?

Itachi-Haide acasa! Ai stat destul pentru azi!

Sasuke statea putin sa se gandeasca. Nu ii permitea lui Itachi sa ii porunceasca ce sa faca, dar era pus intr-o situatie dificila cu Mia...

Sasuke-Vin peste zece minute.

Inchise telefonul. O prinse de mana pe sakura si o duse sus. Niciuna nu indrazni sa spuna ceva.

In camera:

Sakura-Ce se intampla? De ce ai facut asta?

Sasuke-Trebuie sa iti spun neaparat ceva!Abia cum mi-am dat seama de un lucru!Mereu cand vorbeam cu tine sau despre tine, inima imi batea cu muuulta, multa putere, ochii mi se umpleau de caldura, fata mi se deschisea,buzule mi se stangeau, iar in stomac simteam mii si mii de fluturi nebuni si aiuriti, ca mine! Cand  nu esti langa mine, nup pot sa zambesc, si dupa moartea parintilor, mi-am dat seama ca singura persoana la care mai tin intr-adevar!Esti unica persoana care chiar nu ma dezamageste, care stie sa ma faca sa spun ca am pentru ce trai ...si Sakura...asta nu mai e prietenie! E mai mult de atat.... Sunt convins ca asta simti si tu , citesc asta pe chipul tau. Ai nevoie de un sprijin, de ajutor si mai ales de iubire! Promit, indiferent de decizia ta, ca iti voi fi mereu alaturi! Pot sa te ajut sa demonstrezi lumii ca aceasta casa, Hamilton , nu este ceea ce toata lumea crede, si mai ales ca familia Smith este de fapt o familie ca oricare alta...

Sakura il privea fix in ochi. Tremura din incheieturi. Ochii ei straluceau , iar obrajii ei pareau a fi mai rosii ca para focului.Inghitea in sec. Nu mai avuse pana atunci vreun iubit.
Spera sa nu il dezamageasca pe Sasuke...spera ca orice s-ar intampla, ei sa ramana macar prieteni. Si ea simtea la fel pentru el...doar ca ii era teama sa recunoasca.

Sasuke-Sakura.....Vrei sa fii iubita mea? intreba el cu o voce timida, dar hotarata.

Sakura incremeni. Nu mai avea puterea sa ii vorbeasca.

Sasuke-Nu vreau sa imi spui acum! Daca vrei...vorbim maine la scoala. Acum calmeaza-te...te rog.

Sakura ii afirma printr-o miscare din cap.

Sasuke-Dar...dar...

Sakura ofta adanc , incercand sa isi gaseasca cuvintele.

Sakura-Dar nu inteleg...de ce? De ce simti asta? Cu ce sunt mai diferita de celalte? Meriti o fata mai buna!

Sasuke-Sakura...nu exista fata mai buna ca tine! Ai un suflet atat de bun, o inocenta a ta, o sclipire si o eticheta pe care scrie numele meu... suntem destinati sa fim impreuna... Esti frumoasa! Ai un stil de a te imbraca...sa il numim potrivit...nu ma intereseaza ca porti rochii de firma, sau papuci scumpi! Tu nu esti acest gen de fata! Esti o fata intelegatoare , cuminte si care stie sa isi pretuiasca putinul oferit! Sakura...Te iubesc! te iubesc atat de mult!

Sakura izbucni in plans. Se aseza pe pat si privea printre zecile de lacrimi podeaua. Sasuke se indrepta spre ea. Se aseza si el pe pat, privind-o cu tristete.

Sasuke-Iarta-ma , iarta-ma Sakura! Nu am vrut sa te intristez sau sa te supar! Sunt un prost! Trebuia sa stiu ca nu e bine sa iti spun toate astea, ca era mai bine sa ma stii ca pe un prieten...Pentru ca nu vreau sa te fac sa suferi!

Sakura il lua brusc in brate si il stranse cat putu de tare. Au stat imbratisati cam zece secunde. Fata inceta sa mai planga. Il privea drept in ochi. Aveau o frumusete aparte.Abia atunci isi dadu seama cat de multe simtea si ea pentru el. Parca aveau alta culoare...parca erau mai mari si mai frumosi...parca erau destinati sa o priveasca doar pe ea!

Sakura-Nu e nevoie sa te simti vinovat, sopti ea tremurand. Si ...si eu ...simt la fel.

Sasuke se lumina surprins.