Capitolul 8.Sarutul

471 32 4
                                    

Capitoul 8. Sarutul

Itachi ofta.Se comporta ca si cand ar ascunde ceva.

Itachi-Nu, nu este ...a plecat mai devreme, spuse el sincer.

Sakura intelese.

Sakura-Bine..pai in cazul asta, eu plec.

Itachi-Stai, Sakura! De ce pleci asa devreme...abia ai venit...

Sakura-..

Itachi-Haide...spune-mi ce ai mai facut in ultimul timp? Stii ca daca este ceva grav , imi poti spune!

Sakura-Nu...nu e nimic grav, spuse ea, intorcandu-si privirea agitata. Itachi ofta din nou.

Itachi-O, fii serioasa! Te cunosc prea bine...si chiar daca nu te-as cunoaste, e evident ca ai patit ceva. E ok...stii ca mie imi poti spune tot!

Sakura-Ai observat in ultimul timp vreo schimbare in comportamentul lui Sasuke?

Itachi-Huh?

Sakura-Da... Se comporta atat de ciudat in ultimul timp!

Itachi incepu sa rada.

Itachi-Fii serioasa! Sper ca nu crezi ca el este intr-adevar asa!

Sakura il privea serioasa.

Itachi-A...Pai atunci...

Sakura-E ok...zambi amabila ea.

Itachi-Ai vrea sa imi povestesti?

Sakura-Nu...nu cred ca e ...

Itachi-Sakura...Simt ca ai nevoie de un sprijin, o alinare. Eu iti sunt alaturi. Spune-mi...tu crezi ca el a devenit asa din cauza ta?

Sakura-De unde stii?

Itachi-Nu...Nu mi-a spus nimeni. Doar ca asa as gandi si eu  in locul tau...

Sakura-Mi-a marturisit ca ma iubeste!...

Itachi-...

Sakura-Exact...

Itachi-Si tu l-ai refuzat?

Sakura-Nu spune asta...sa zicem ca am simtit ca ne grabim...sau ca e mai bine sa ma gandesc si sa il pun pe el pe locul l.

Itachi-Cum adica?

Sakura-Vezi ...asta e diferenta dintre voi: tie daca ti-as spune adevarul , m-ai intelege, in schimb , el ar fi incapatanat si nu mi-ar fi ascultat sfatul. E mai bine pentru el sa stea...macar o perioada...departe de mine. Dar a stat destul...mi-e dor de prezenta lui...Si ce ma doare cel mai tare este faptul ca mi-am pierdut un bun amic.

Itachi-...Sakura...

Sakura-Itachi...mi-e teama..Am facut asta ca sa il protejez...nu am vrut sa il ignore lumea si pe el...

Itachi-Poate ca ai procedat corect! Oricum...trebuie sa nu uiti ca indiferent de ce se va intampla, eu iti voi fi mereu alaturi!...

Sakura-Exact asta a spus si el...

Itachi-Eu nu sunt el,Sakura! In plus...credeam ca ma cunosti mai bine de atat! De cand erati mici eu eram singurul care putea sa va impace, care va ajuta si va iubea mai mult ca parintii vostrii.

Sakura rosi.

Itachi-Nu glumesc. Chiar asta e adevarul. Nu m-as ierta niciodata daca vi s-ar intampla ceva rau sau daca v-aş dezamagi sau lasa balta!

Sakura il imbratisa strans.

Sakura-Iti multumesc mult, Itachi!

Itachi o stranse mai tare la piept in semn de ,, şi eu îţi multumesc! '' , apoi inchise ochii si savura momentul...

Adevarul era ca ... o placea! Simtea asta de mult timp. Vedea in ea o sensibilitate aparte, o inocenta specifica ei, o frumusete interioara unica. O...o iubea!

Sakura- Itachi...nici nu stii cat sunt de fericita! De mult timp mi-am dorit sa am cu cine sa discuta! Iti multumesc din suflet...

Dar nu apuca sa isi termine fraza, pentru că Itachi se apropie de ea si o...o saruta! Sakura nu ii rupse sarutul decat dupa cam sapte secunde.

Sakura-Ce...ce-a fost asta?  Sau mai bine zis...pentru ce?

Itachi- Asta am simtit pe moment... si nu voi regreta ce am facut!

Sakura isi musca buza de jos.Itachi o privi in ochi. Simtea ca si ea era de aceasi parere.

Sakura-Eu...pai e timpul sa plec...

Itachi- Deja? Abia ai venit.

Sakura- Da, stiu. Dar e mai bine asa!

Itachi-Ok!

Sakura se imbraca, apoi porni spre usa. Cand sa plece, fata ii spuse putin ingrijorata:

Sakura-Nu e nevoie sa ii spui lui Sasuke...

Itachi-Sa nu ii spun ca ai venit sa il vezi?

Sakura-Da. Te rog, Itachi!

Itachi- Stai linistita! Nu ii spun nimic .

Sakura-Multumesc! Multumesc pentru tot!

Sakura ii zambi frumos.

Itachi- Nu ai pentru ce.

Statea in holul apartamentului lor.

Era pregatita sa plece. Itachi era coplesit de emotie. Involuntar,el se apropia tot mai mult de ea...mai mult, tot mai mult, era aproape lipit de ea. Nici nu si-au dat seama ca erau atat de apropiati, in cat li s-au lipit buzele. Amandoi erau atat de fericiti si de abatuti de la lumea reala...atat de atenti unul la altul incat nu au observat ca pe usa intrase Sasuke, care ii privea trist.

Sakura-Sasuke...

Casa Hamilton-SasuSakuUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum