Nasterea

42 4 0
                                    

-Cum adica sunt insarcinata?

-Ar trebui sa te bucuri,esti singura care a facut un copil cu singurul vampir de aici,au incercat sute de femei si nu au reusit!

- Dar sunt singura de cateva saptamani,Nathaniel m-a parasit,si imi cade o lacrima pe obraz.

-O sa se intoarca,o sa vezi! El nu a vrut sa se desparta de tine,tatal lui a facut-o si cand o sa scape din mainile lui o sa vina la tine.

-Pana o sa se intample asta,cred ca o sa fiu eu batrana.

-Nu fi asa sigura,cel mai important e ca o sa nasti cel mai putetnic copil din toata lumea noastra! Tatal lui fiin singurul vampir/vrajitor,iar mama lui fiind Portalul,cea mai cautat fiinta din aceasta lume,iar cu timpul vei descoperi calitati noi la corpul tau si nu ma refer la dans sau cantat.Si iese din camera,iar eu raman singura...Trebuia sa imi limpezesc gandurile si iea afara din castel si din curtea castelului.Ma gandeam ca am ramas insarcinata,iar pe tatal copilului nu l-am vazut de 3 saptamani si 4 zile,si probabil nici nu o sa stie,m-a lasat singura si eu inca il iubesc,urasc ca am avut emotii atunci cand Legolas m-a sarutat,daca simteam ceva pentru el,acum eram in bratele lui si nu ma gandeam in fiecare secunda la Nathan.Dupa ce m-am trezit la realitate si am scapat din gandurile mele,era noaptea si eram intr-o padure.Am incercat sa ma intorc inapoi dar m-am pierdut mai mult.Dupa putin timp am auzit un "mrr",era un varcolac,apoi 2-3 si cred ca a ajuns la 10 toti au facut un cerc in jurul si au inceput sa ma maraie.

-Ce vreti?

Si s-au transformat toti in oameni si si-au astupat cu mainile "obiectele".

-Finn ne-a spua ce esti.

-Cine e Finn?

-Lupul care te-a salvat!

-Adica a spus la toti?

-Asa facem noi,ne spunem tot!Si ne-a spus sa te ucidem.

-Nu te speria,nu o sa doara chiar atat de rau! imi spune unul din ei,de parca eu sunt proasta sa il cred.

Apoi toti s-au transformat in lupi si au vrut sa ma atace.Am inchis ochii si speram sa nu se intample asta si vreo 2 minute liniste,prea liniste ,am deschis ochii si eram pe Terra,in camera mea si era exact asa cum am lasat-o.Sunt fericita ca m-am intors,am facut baie,mi-am luat cele mai pufoase pijamale si am plecat sa ma uit la un film.Ma uit la ceas,era ora 10 noaptea,ma asez un canapea si imi aduc aminte ca atunci am iesit de la specatcol sa iau o "gura de aer" si am fost fugarita de idiotii aia.Ma uit la data,era aceasi 12 iunie 2013,dar cum e posibil,am stat cam 2-3 luni in cealalta dimensiune.Deci cat eu sunt acolo,2 luni aici o sa fiu absenta 2 minute??Wow chiar nu ma asteptam la asta.Dupa o jumatate de ora care m-am uitat la un film a inceput sa imi creasca burta enorm,dupa mi s-a rupt apa,e clar nasteam.Si dintr-o data au aparut 2 fete care m-au ajutat cu nasterea,a fost greu si durea ca naiba.Mi-au dat copilul in brate si au plecat,iar unu din ele mi-a zis ca trebuie da duc copilul inapoi,in cealalta dimensiune,caci aici nu va rezista mai mult de doua ore.

Am incercat in toate modurile sa ma intorc inapoi chiar m-am strans si de gat...si da copilul meu era o fetita frumoasa ,cu ochii negri ca ai tatalui ei si am decis sa o numesc Kelly.Ce ciudat dupa o nastere nu ar trebui sa te simti rau?Eu m-am simtit chiar bine,nu aveam nici o durere,fetita a inceput sa planga si nu stiam cum sa o linistesc,apoi mi-a trecut prin minte ideea sa merg inapoi,daca eu am nascut aici intr-o ora atunci fetita va creste ca un gigant.Mi-am luat fetita in brate si am inchis ochii,si am inceput sa ma gandesc la castel.Cand i-am deschis,eram in castel,dar nu eram in castelul lui Gandalf,eram in castelul lui Nathan.Kelly a incetat sa ma planga si o mana mi-a atins umarul.Era Nathan cu ochii in lacrimi si se uita la mine si la micuta Kelly.

-Timp de 2 ani si ceva te-am cautat, am crezut ca ai renuntat la tot...ai ramas la fel de frumoasa,si vrea sa o ia pe Kelly in brate,dae eu fac cativa pasi in spate.

-Nu ai vrut niciodata acest copil,tu cu siguranta stiai ca sunt insarcinata si nu ai venit niciodata la mine ca sa imi alini durerea.Ti-a placut sa-mi simti durerea?

-Andreea,te rog,nu am vrut niciodata asta,dar dupa ce am plecat in seara aia de la tine,am fost la tatal meu si nu am mai putut sa plec,dupa ce m-am eliberat am fost la castelul lui Gandalf,si mi-au zis ca ai disparut cam de un an.Apoi intr-un an te-am cautat cu totii,impreuna fara sa ne certam,doar ca i-am mai dat cativa pumni lui Legolas,ce era si de asteptat.Te iubesc,mereu o voi face! Si se indreapta spre mine sa ma sarute,iar eu il las,imi ia fetita din brate si o saruta pe frunte apoi ma ia de mana.

-Hai sa-ti arat camera fetitei!

Dragostea cu raulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum