Complicate Love (VOL ll )

4 -Sentimente distruse

Amanda's pov.

Mai aveam un pic înainte să ajung la școala lui Ryan,când deodată un nod mi se pune în gât și mă opresc instant. Nu o pot face. Nu îl pot lăsa pe Harry să-l vadă pe Ryan. Da ,știu,e nedrept ,dar sigur cineva de aici v-a avea sentimentele distruse.

-De ce te-ai oprit?

-Nu te pot lăsa să te duci acolo și să-i spui adevărul lui Ryan

Fața lui Harry se schimbase total. A rămas neclintit și cu gura ușor între-deschisă.

-E fiul meu,Amanda. Nu-mi poți interzice asta

Avea dreptate. Nu-i pot interzice în a-i spune adevărul lui Ryan ,dar mi-e frică de ce se poate întâmpla după.

-Știu asta,Harry,știu asta al dracului de bine ,ok?! Doar că,gândește-te. Apari aici după 3 ani,spunându-i unui copil care nici nu te mai cunoaște,că ești tatăl lui. Îți dai seama cum v-a reacționa?,replic nervoasă

-Nu-mi pasă cum v-a reacționa ,atâta timp cât știu că mi-am făcut treaba de părinte. Și crede-mă,Ryan seamănă perfect cu mine,nu are cum să reacționeze într-un fel anume.,replică plictisit

-Exact. Și știi prea bine cum reacționezi tu când aflii ceva șocant.,spun serioasă

A rămas un pic pe gânduri,uitându-se în gol,după care a deschis gura spunând:

-O să fie totul bine ,ai să vezi. Acum ,hai să mergem. Probabil Ryan te așteaptă de ceva timp acolo.

"O să fie totul bine" . Dragă Harry ,dacă ai știi de câte ori am auzit asta ieșind din gura ta. Și uite-ne acum. Față-n față cu un dezastru care ar putea să se provoace din clipă în clipă.

Ryan's pov.

Unde-o fii mama? O aștept deja de 20 de minute în curtea școlii. Am rămas singurul copil aici. Nu pot să cred că-mi face asta.

-Ryan!,îi aud vocea mamei din spatele meu

M-am întors rapid cu un zâmbet pe față,dar mi se ștersese imediat. Lângă ea era un bărbat ,bine făcut ,puțin mai înalt ca ea,creț și cu niște ochi atât de verzi încât puteai să-i observi de la distanță. Cine e el? Și ce caută cu mama?

-Hei scumpule. Scuze că am întârziat.,spune mama sărutându-mă delicat pe frunte

-Întârziat? Mamă,te-am așteptat 20 de minute!,spun punându-mi mâinile în sân și ridicând sprânceana la ea

Tipul a început să chichotească văzându-mi reacția pe care am avut-o. Mama și-a ridicat privirea la el,uitându-se urât,iar tipul devenise dinou serios.

-Mamă?

-Hm?

-Cine e domnul acesta?,întreb uitându-mă la el ,iar el la mine

-Vom vorbii acasă chestia asta. Acum hai,să mergem.,spune apucându-mă de mână.

Mama se comportà ciudat și mă întreb de ce ,dar ceva îmi spune că voi afla acasă. Sunt curios.

Amanda's pov.

Inima mea bătea din ce în ce mai tare. Simțeam cum traspirația își face loc imediat. Am coborât toți trei din mașină,intrând în casă.

-Hei,v-ați întoo...

Emy se oprește instantaneu atunci când îl vede pe Harry la noi în casă. Se uită ciudat la mine,după care la Harry ,după la mine. Se uită și la Ryan,dinou la mine,prinzându-mă de ce face. Am dat din cap semn că nu ,după care a expirat greu.

-Ryan? Ce zici dacă te duci la Zayn să te joci cu el? ,îl întreabă Emy ducându-l la Zayn ,după care întorcându-se la noi

-Styles. Ce cauți tu aici?

-Am venit să-mi recapăt familia înapoi.

-După 3 ani? Pf,mă faci să râd.,replică sarcastic

-Nu e treaba ta ,Rosa.

-Nu-mi mai spune așa,Styles.

Harry a dat din umeri ,după care m-a luat mai departe de Emy. M-a poziționat în fața lui,uitându-se cu ochii ăia mari și verzi la mine.

-I-al pe Ryan și hai undeva. Vreau să vorbim.

-Harry..

-Nu Amanda. M-am săturat. Știi măcar cum e să stai în fața copilului tău și el să nu știe că ești părintele lui?Nu. Nu ai de unde.

-Bine Harry. Fie.

Cedez. Îl iau pe Ryan și urcăm la el în cameră. Îi pun ghiozdanul pe scaun ,după care ne așezăm toți pe pat. Acum e acum.

-Ryan,trebuie să-ți spun ceva.,spun rostind cu greu cuvintele

-Defapt eu trebuie să-ți spune ceva.,îl aud pe Harry

-Păi spune-ți-mi odată.,replică Ryan plictisit

Harry avea dreptate. E la fel ca el.

-Eu sunt tatăl tău,Ryan.

Ce direct Styles..ce direct. Ryan a rămas pentru câteva minute bune șocat de ceea ce a auzit. S-a ridicat din pat,așezându-se în fața noastră.

-Faci mișto de mine? Mamă,face mișto de mine?!

-Nu fiule..Spune adevărul. E tatăl tău.

-Dar de ce? De ce până acum nu ai fost prezent aici? De ce ne-ai lăsat? De ce te-ai întors tocmai acum? De ce? Spune! Vorbește!

Ryan începe să plângă ,iar eu mă ridic instant din pat să-l iau în brațe,dar mă împinge .

-Lasă-mă! Mi-ai ascuns atâtea despre tata! De ce nu ai vrut să vorbești cu mine despre el ,mamă?

Spune dezamăgit fugind din cameră plângând. Parcă simțeam cum inima mea se spărsese în mii de bucățele. E prima oară când Ryan reacționează așa.

-Ți-am spus că nu v-a fii bine să o spui. Ți-am spus că cineva v-a avea sentimentele distruse! Ți-am spus Harry ,și deșii am făcut-o..tu tot continui să rănești oamenii