Capitolul 3

38 5 2
                                    

Îl văd pe Jake alergând si trantindu-ma pe zăpadă

    Ne rostogoleam ca 2 bolovani, pana când ne-am oprit, uitându-ne unul la altul și râzând în hohote.

     M-am ridicat cu greu fiind plină de zăpada.
Jake a început sa radă mai tare când m-a văzut alba din cap până în picioare.

     Eu:-de ce razi?! Nici tu nu ești mai prejos decât un bulgare.

Jake se ridică încă razand..

Noi fiind aproape de pădure, ne-am gândit să mergem la o mică plimbare.

E o pădure foarte mare, cu copaci foarte înalți, în care răsună sunete foarte înfricoșătoare.

În capul meu se tot auzea o voce:

Subconștient:- Cine știe ce criminali sau creaturi ciudate se ascund în acea pădure. Si sigur ar fi încântate sa își vada hrana umblând pe acolo lipsite de ajutor..

Eu:- Poate acele creaturi sunt prietenoase...

*********************

Mergând nu ne-am dat seama unde suntem sau pe unde am luat-o, știam doar ca suntem pierduți undeva prin mijlocul pădurii.

Tot ce puteam vedea e ceata, miile de copaci care arată la fel, zapada și....o...O CABANA!!! încep sa tip eu entuziasmată către Jake.

Jake:- Nu cred că e ok să intri intr-o cabana undeva prin inima păd....

Jake se oprește uitadu-se intr-o direcție.

Ma uit confuză la el, apoi către direcția în care se uita.

Am rămas surprinsă si in acelas timp și îngrozită când văd o creatură înaltă, foarte inalta, alba, care purta un costum negru, elegant.

Incep sa tip făcând ochi mari către creatura care se îndrepta către cabana, Jake ma oprește punandu-mi mâna la gura.

Am făcut cativa pasi in spate, aruncadu-ne după un tufiș.

Desi creatura nu avea fața, se uita in jur, apoi intră în cabana.

Jake:- acum crezi ca mai e o idee buna sa intram in cabana? Spune Jake vizibil ironoc.

Noul vecinUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum