Capitolul 4

138 9 0
                                    

Un tiuit puternic se aude în camera mea.Era alarma.Iau o perna și o arunc în dreptul ceasului oprindu-l. Drept la țintă. Ma întorc pe spate privind tavanul de parca era cel mai interesant lucru văzut vreodată.Ma gândeam la ce s-a întâmplat noaptea trecuta.Ma gândeam la Max...Asta nu e bine.Ma gândeam la băiatul care îmi făcuse atâta rău, dar care a reușit sa nască niște fluturașii în stomacul meu.Nu era bine ce fac.Nu ar trebui sa ma gândesc niciodată la el.Nu în felul asta.

In final,reușesc sa ma dau jos din pat si ma uit la ceas.Era 7...Mai aveam jumătate de ora și trebuia sa fiu jos,pentru ca Selena a spus ca ma ia ea cu masina.Ma duc în baie,fac un dus rapid și îmi fac rutina de dimineață. Pentru liceu,îmi aleg o pereche de blugi strâmți albastri și o cămașă în carouri.In picioare îmi iau niște adidași albi si deasupra o geaca de blugi.Ma duc în bucătărie și îmi iau un mar pentru ca nu mai aveam timp de un mic- dejun consistent,dar nici nu puteam sa sar peste el.Cum ma asteptam,tata nu era acasa.Aud niște claxoane insistente și îmi dau seama ca Selena a venit.Imi arunc ghiozdanul pe umăr și ies din casa.Incui ușa și merg spre mașină. Urc și o salut însă nu îmi răspunde. Ma uit la ea și îmi dau seama ca e nervoasa.Foarte nervoasa.

-Selena...E vreo problema?

-Nu știu Maya.Asta tu să-mi spui! tipa ea

-Calmează-te și spune-mi ce ai!

Trage aer în piept și se pregătește sa îmi spună. Cred ca era ceva grav de a reacționat asa,însă din cate știu eu nu am făcut nimic rău.

-Tipul ala arogant de aseară...Max?Întreabă ea iar eu o aprob ușor din cap.  Tipul ala și cu amicul lui ne-au urmărit mașină aseară și după ce ai plecat tu iar eu am intrat în casa ,m-am trezit cu ei la ușă.

Doar când am auzit ,simțeam furia și cum sângele îmi clocotește în vene.Eram în stare sa îl omor dacă o atingea pe Selena.

- Ți-a făcut ceva..?spun eu cu o furie de nedescris în glas.

-Nu ...nu mi-a făcut nimic.M-a întrebat la ce ora ieși tu de la liceu azi și a spus ca vrea sa se revanșeze pentru seara trecuta.

-Iar tu nu i-ai spus ,nu-i asa?

-Ba normal ca i-am spus.Eram singura acasă și cine știe ce putea sa îmi facă. Doamne Maya ...la tine a ridicat mana fără sa stie nimic din ce s-a întâmplat. Mi-era frica de ce ar putea sa îmi facă dacă ii spuneam "Nu" și ii închideam nenorocita aia de ușa în nas!

-OK...te înțeleg. Calmează-te...spun și ma întind peste schimbătorul de viteze imbratisand-o. Nu eram supărată pe ea.Poate ca și eu as fi făcut la fel și nu stiu cum as fii reacționat știind ca Selena a pățit ceva.

-Hai sa mergem...puneti centura.Sigur am întârziat.

Fac ce îmi spune și dau drumul la radio.Porneste mașină și o ia din loc.Nu a spus nimic tot drumul însă, înainte sa intram în parcarea liceului ma trezesc eu intreband:

-Și ce voi face? Eu nu am nevoie de scuzele lui  și cu atât mai puțin sa îl mai vad inca o data.

-Nu vei vorbi cu el .Nu te poate obliga.

-Asa e...Ai dreptate. spun și apoi cobor din masina.Imediat ma urmează și Selena și intram  împreună în liceu însă ne despărțim deoarece nu aveam ore in aceeași clasa. Ma duc la dulap și îmi iau cărțile, indreptandu-ma spre laboratorul de fizica .Elevii erau așezați în bănci dar profesorul nu ajunsese încă. Răsuflu ușurată și ma îndrept spre banca mea.O salut pe Larissa, colega mea de banca, și ma asez.

-De ce ai întârziat printeso?

Uram când lumea folosea astfel de apelative cu mine.

-Pai am mers cu Selena...

-Aa, atunci e clar.  izbucnește în ras și la fel fac și eu.Avea dreptate,Selena mereu întârzia.

Profesorul Mitch intra în clasa iar noi ne oprim imediat. Ne saluta și începe sa facă prezenta.Apoi începe sa predea.Nu îmi plăcea fizica.Defapt o uram.Niciodata n-am înțeles cu ce m-ar ajuta în viata,dar totuși aveam note bune.Ora se scurge repede și imediat ce se suna îmi iau cărțile și ies din clasa.Pe hol ma întâlnesc cu Selena.Radia de fericire.Doamne...fata asta e imposibila.Acum o ora mai avea puțin și își trăgea singura un gloț în cap de furie,iar acum țopăie de fericire pe lângă mine.

-Maya...ia ghici!

-Ce?

-Îl știi pe Paul? Tipul ala nou de care ți-am mai spus?

Paul era un tip nou la noi în școală ca și mine.Insa spre deosebire de mine el era mult mai popular.Toate fetele chicoteau când trecea pe lângă ele și avea chiar foarte multe admiratoare. Era blond și avea ochii albastri. Ca și...Max.De ce naiba ma tot gândesc la el?

-Da ...îl știu.

-M-a invitat la o întâlnire!!tipa ea în culmea fericirii.

-Ma bucur pentru tine draga mea. spun eu afișând un zâmbet cald.

  Ma despart de ea și ma duc la sala unde aveam ore.Ziua trece repede și ma pregătesc sa plec acasă. Când ies din liceu vreau sa o sun pe Selena sa o întreb pe unde pierde timpul ,însă când vad cine sta în fata mea relaxat rezemat de mașină lui neagra studiind cu atenție împrejurimile , telefonul îmi cade din mana ,făcând cunoștință cu asfaltul. Pare sa observe și își întoarce privirea spre mine.Se apropie și simt cum mi se taia respirația. Îmi ridica telefonul de jos și mi-l înmânează, mana lui atingandu-se ușor de a mea.Atingerile lui parca îmi ard pielea dar în același timp ma fac sa ma simt în al nouălea cer.

-Cred ca ți-a căzut asta!

-Max...ce cauti aici?

-Credeam ca ți-a spus Selena ca vin sa te iau de la liceu...

-Da mi-a spus, dar nu am ce sa vorbesc cu tine.Te rog sa pleci!

-Bine...cum spui tu...!spune el și simt cum pământul îmi fuge de sub picioare. Ma ia în cârcă și ma duce spre mașină. Încerc sa ma zbat și sa îl lovesc cu pumnii și picioarele ...dar în zadar.Ma arunca pe locul copilotului și imediat se suie și el în mașină.

-Ce crezi ca faci?tip eu la el.

-Ai spus sa plec,nu ai spus sa plec singur.






  Heii acesta este sfârșitul capitolului 4. Multumesc celor care cititi!😘

Exista greșeli dar pe parcurs vor fii remediate.Voi scrie în curând și următoarele capitole.

Va pup!

IlegalUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum