Calauzita de propriul destin

Lumea in care traiesc

Sunt Larisa o fata de 15 ani. Inca de cand eram mica am invatat ca trebuie sa fac fata lucrurilor singura. Insa eu nu eram ce ceilalti copii. Eram diferita. Credeam in acele fiinte paranormale, desi toata lumea spunea ca sunt doar niste efecte din filme si nimic nu este adevarat. Cautam dovezi sa le pot dovedi tuturor ca acele fenomene chiar exista. Acesta este primul meu an de liceu... primul an in care  pot sa o iau de capat fara ca  nimeni sa imi stie trecutul dubios.

Am citit documentare, am vazut filme, si atunci trebuia sa descopar totul. Azi este prima zi de liceu. Totul decurge minunat. Profesorii mi se par foarte distanti de elevi dar asta nu imi va afecta cu nimic viata. Ma duc in biblioteca scolii cautand informatii. Pe al treilea raft din stanga gasesc carte intitulata "Legenda unei zile oarbe".  O citesc cu  nemariginita curiozitate. Se pare ca aceasta carte a fost scrisa de  un om foarte interesat de toate fenomenele din natura. Publicarea acestei carti a fost singura lui dorinta inainte sa fie dus la ospiciu. Avea multe idei in cap, multe descoperiri, totul era real dar toti il credeau un nebun.

 Era timpul sa merg acasa. Eu cu familia mea ne-am mutat recent in acest cartier. Vecinii sunt foarte draguti cu exceptia famillia " Soleil" ce sunt foarte stresati de cand noi ne-am facut aparitia. 

Incep scoala in fiecare zi la ora 14:00 ma intreb de ce. Probabil toti ma cred o ciudata si nu merit sa fac cursuri cu totii copiii? Hmm...  Azi am gasit un biletel atasat de scaunul meu "Tot ce vei descoperi te va ajuta sa te redescoperi". Mi s-a facut putin frica. Gasisem ceva pe internet ce credeam ca ma va putea ajuta. Era vorba despre o muritoare de rand "Claire". Putea controla suflete si ganduri. Cei rau se inchinau ei, fata se pierduse prin ceilalti muritori deoarece incalcase o lege "Tinerea in captivitate a oamenilor" astfel mintea ei a fost stearsa, iar corpul cat si sufletul acesteia au fost purtate de vant catre lumea muritorilor. Era o poveste minunata. Mi se facuse sete. M-am dus la magazin. Acolo o vad pe dna Faltz Soleil  cum mormaie niste cuvinte catre mine:

- De ce ai ales sa vii pe lumea noastra? NU iti este aici locul!
Eram confuza. Nu intelegeam ce se intampla cu ea.

E ora 23:11. La usa mea bate cineva de 3 minute. Cronometrez s-au facut 3 minute si 3 secunde... Asta inseamna ceva? NU cred. Deschid usa. Vad o bucata de harta veche pa care scrie "Lumea ta ai lasat-o... acum sa o distrugi pe a noastra" . Nu inteleg de ce mie mi se adreseaza toate aceste biletele sau cine este persoana care mi le scrie. Sunt doar o fata de 15 ani ce pot face?
Am cercetat pe net. Acea harta reprezenta locul de unde a fost izgonita Claire fata. Am gasit o persoana care ma poate ajuta in ceea ce caut. O cheama Lara are 20 de ani, ea a crezut mereu tot ceea ce ziceam fara sa ma creada nebuna sau ciudata.
Am auzit-o cum batea la usa. Acum merg sa ii raspund: 
- Salut Larisa ce bine ca te vad avem multe de discutat! 
- Cu siguranta!
- Okey pentru inceput despre ce ai vrea sa stii totul?
- Claire...
- Este o poveste foarte misterioasa. Foarte putini oameni stiu ca atunci cand ea s-a nascut mama sa ii daduse o bratara cu o cheie micuta atasata de ea. NU orice fel de bratara. Bratara aceea te putea introduce in transa, putea sa te hipnotizeze oricand, putea rosti vraji, putea face miracole. Se zice ca in interiorul acelei cheite era un diamant mic si purpuriu, daca erai moarta sau inconstienat si daca cineva stia scopul acestui diamant te trezeai la viata si iti reaminteai intreaga viata...
- Stiu ca pare ciudat, dar mie mama mi-a adus o bratara de pe o insula. Poate...
-Adu-o imediat! O Doamnee este imposibil!!
- Uite asta este... Acum trebuie sa spargem cheita sa luam diamantul si sa il il infigi in gat.
- NU ti-am zis toata povestea... daca diamantului i se schimba culoare din purpuriu in negru inseamna ca tu nu esti Claire astfel vei avea o moarte tragica.
- Si daca va merge,  daca eu sunt Claire? Daca mi-a fost stearsa memoria? Daca nu stiam cine am fost atata timp?
Mi-am infipt acel diamant in gat..Lorena era langa mine. Dintr-o data ma simteam mai bine, mai puternica, parul meu devenise blond
Nu imi venea sa cred. Eram Claire!

Dimineata ma trezesc  imi pun putina cafea... pe fundul cutiei de cafea scria mare si clar " Acum ca ai aflat nu va fi usor in viitor"