Pregătiri și musafiri nepoftiți.

34 0 0
                                    

Mama îmi spunea mereu că nu o să înțeleg  greutatea pregatirilor de Craciun pană nu o să trebuiască să le fac eu însămi.Nu îi dau întotdeauna dreptare mamei mele, însă în cei 5 ani de cand îi am pe cei mici Crăciunul a devenit o provocare,însă una pe care o fac cu placere.De obicei nu aveam prea multe de facut,însă anul acesta am considerat ca trebuie să îmi invit parinții de Craciun și nu numai pentru cei mici ci și pentru mine,aveam nevoie să petrec iarăși sărbătorile cu ei mai ales acum când ne aflasem secretele.Este ajunul Craciunului iar în timp ce micuții mei fac bradul alături de Dylan eu stau în bucătărie pregătind tot felul de bunătăți,printre care și cozonacii pe care nu trebuia să îi fac neapărat pentru că mama îmi spusese că va aduce și ea,însă voiam să îi arăt priceperea pe care o dobândisem în bucătărie .Venirea părinților mei a fost destul de spontană,deoarece invitația făcută de mine a venit după momentul pe care îl avusesem cu Harry și care m-a făcut să îi vreau alături de  mine de  sărbători,mai ales atunci când am auzit vocea mamei care sunase să vadă ce mai fac eu și micuții.După cazul  așa zisului terorist agenția a fost destul de linistită ceea ce mi-a permis mai mult timp liber pe care să îl petrec alături de copiii mei.Am inspirat adânc după ce am pus cozonacii în cuptor și m-am îndreptat spre camera alăturată pentru a vedea cum a decurs împodobitul bradului.M-am oprit în tocul uși în momentul în care am văzut că bradul nu era singurul lucru împodobit,deoarece Dylan avea si el beteala în jurul gâtului și globulețe agățate de urechi iar copiii mei alergau în jurul bradului râzând și încercâd să cânte colindul ce se auzea pe fundal.Imaginea din fața mea era una hilară și obișnuită de altfel pentru că micuții  mei făceau așa în fiecare an,însă mă amuza mai tare în fiecare an.Am decis să nu îi întrerup de vreme ce nu m-au văzut și am plecat pentru a face o baie rapidă și să mă schimb pentru că părinți mei trebuiau să sosească din clipă în clipă.Fusesem pe cât de rapidă posibil cu baia și schimbatul, iar acum trebuia să verific bunătățile din cuptor după care sunt gata să mă duc și să îi ajut pe cei mici să pună steaua.Cozonacii mei arătau superb,crescuseră foarte mult și sunt sigură ca gustul acestora era divin așa că i-am scos repede din cuptor și m-am îndreptat spre sufragerie.Așa cum mă așteptam sufrageria se transformase dintr-un loc pașnic într-un câmp de luptă pentru veșnica ceartă cu cine pune steau în brad.Certurile celor doi deveneau mai agresive de la an la an așa că m-am îndreptat spre ei,iar în momentul în care m-am oprit în dreptul lor țipetele au încetat și amândoi și-au îndreptat fețele de copii nevinovați spre mine.

-Ce faceți voi aici?întreb pe un ton puțin autoritar uitându-mă la ei cu o sprânceană ridicată.

-Nimic....

-Nu mi se părea a fi nimic.Nu înțeleg de ce vă certați în fiecare an având în vedere că știți foarte bine că faceți cu rândul.

-Eu știu asta mami doar că Beca a pus steluța și anul trecut,iar acum vrea să o pună tot ea.

-Scumpo știi foarte bine că dacă e rândul fratelui tău trebuie să îl lași pe el anul ăsta.

-Dar mami vreu să pun tot eu steluța.

-Îmi pare rău scumpo ,dar anul acesta e rândul fratelui tău.

-NU VREAU SĂ O PUNĂ EL!

-Atunci nu o să o mai punem deloc.

-CE?țipă copiii mei indignați.

-Ma-ți auzit,anul ăsta bradul nu o sa aibă steluă.

-Andreea asta e prea drastic nu crezi?intervine și Dylan

-Nu,nu cred pentru că asta le va da o lecție plus că nu toată lumea are stea în bradul de Crăciun, acum plecați amândoi să vă pregătiți pentru că bunicii voștri o să sosească imediat.

Părinți spioniUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum