Părinți spioni

Înapoi la treabă

Eram sigură că trecusem deja de jumătatea drumului ce duce spre LA și cu cât ne apropiam mai tare simțeam cum grijile mă năpădesc una câte una însă nu la fel de puternice precum erau când am plecat.Vacanța petrecută în locul unde m-am născut îmi încărcase bateriile,am avut grijă ca întreaga mea familie să îmi cunoască copiii și avusesem grijă să o vizitez și pe strebunica mea ce a fost mai mult decât fericită să îmi vadă copiii.Pentru prima data mi-am văzut copiii cu adevărat fericiți,jucându-se ca niște copiii normali având parte de iubire din partea tuturor nu doar a mea iar asta i-a făcut fericiți.Am avut ocazia să îi povestesc mamei mele tot ce mă măcinase atâta timp și mi-a dat câteva sfaturi ,însă nimic din ce îmi spusese ea nu era ceva nou,însă eu mă descărcasem în fața ei și ea era acolo pentru a mă susține și pentru a îmi alina durerea ,iar asta îmi era de ajuns.Copiii dormeau duși din cauza trezitului de dimineață așa că atunci când pilotul mi-a spus că mai avem o oră până la aterizare am început să mă pregătesc în cabina mea.Alesesem din nou una din rochițele  mele lungi care era un pic pre elegantă , însă nu mă interesa era dreptul meu să mă simt frumoasă,era o rochiță fără bretele ce îmi scotea bustul în evidență și deși culoarea ei este una deschisă am găsit-o întotdeauna o rochie care poate atrage priviri.Am ales o pereche de sandale arginti care să se portivească cu rochița mea ,iar apoi am început să îmi ondulez părul și să mă machez.Avusesem grijă să îmi trezesc micuți înainte ca eu să încep să îmi arănjez părul așa că în momentul în care am aterizat atât eu cât și copiii mei eram gata.Aproape am căzut pe scara avionului din cauza celor doi năzdrăvani ce se bucurau să îl vadă pe Taylor din nou,până termin eu de coborât treptele copiii mei deja îl îmbrățișează și discută cu Taylor.

-Taylor ne bucurăm atât de tare să te revedem,șoferul de acolo nu era așa drăguț ca tin.o aud spunând pe micuța mea în momentul în care mă apropii de cei trei.

-Cred și eu,nimeni nu e ca mine prințeso!spune Taylor zâmbind,ciufulindu-i părul ștind că asta o supără.

Fetița mea face o fță bosumflată în momentul în care Taylor o ciufulește iar asta mă face pe mine să râd de reacția ei.După ce eu și Taylor râdem copios,timp în care micuța mea se supără și mai tare decid că e timpul să o luăm din loc nu înainte de a îl lua în brațe pe Taylor.

-Taylor!zic eu după ce ne îmbrățișăm

-Mă bucur că te-ai întors Andreea.

-Și eu Taylor și eu ,cred că agenția se duce de râpă fără mine

Taylor nu spune nimic însă chicotitul lui mă surprinde,după care îmi face semn să urc în mașină.De-a lungul anilor eu și Taylor am devenit prieteni foarte buni,era genul ăla de persoană cu care îți doreai să petreci timp doar pentru că te făcea să râzi,însă eu l-am cunoscut cu adevărat și mi-a plăcut de el din prima clipă așa că am creat o prietenie superbă chiar dacă la muncă eram ca doi străini în timpul liber ne vizitam tot timpul și planificam ieșiri,iar el îmi iubea copiii la fel ca și Dylan.

-Andreea! strigă Taylor fluturându-și mâna în fața ochilor mei.

-Da scuze,ce spuneai?

-Unde mergem?

Aveam de gând să fac niște schimbări de look pentru Edward asta dacă voiam să îl mai văd pe durata programului la serviciu.

-La cel mai bun salon din oraș.

-OK,mă așteptam să zici că la agenție , dar dacă asta e ce vrei.

-Da asta vreau mai întâi,o să dam și pe la agenție dar după ce fac asta,Edward are nevoie de o tunsoare nouă.

-Ce, de ce mami?întreabă băiatul meu surprins.

-Pentru că acum ești băiat mare,ce zici dacă te tunzi ca Dylan?Știu că îți place!