Cap. IV

17 1 1
                                    

  - Tu ești.... Nu stiu exact dar sper sa nu mă înșel. Ca să fiu sigur, pot să-ți pun niște întrebări?
- Sigur!
- Ok. Ai un fel de ura pentru spațiile închise? Adică simți nevoia de a fi liberă, înconjurată de natură?
- Da.
- Ți-e frică de foc?
-Nu prea știu. Adica nu îmi place... Nu apuc să termin că el scoate un chibrit, îl aprinde și îl apropie de mine. Aaah!
- Deci da. Ultima. Câți ani ai?
- 15, De ce?
- Ok. Trebuie să mai așteptăm până să aflăm ce ești.
- Ok.

~~~Ryan~~~
Sunt sigur că e vârcolac dar nu vreau să o sperii. Adică serios acum tu cum ai reacționa dacă cineva țiar spune:
- Hei ști, ești vârcolac.
-Ce?!
Ups.. Fraiere cum ai putut spune asta  cu voce tare???
- Da...ă... Ești un vârcolac, dar nu e totul sigur adică trebuie să te transformi si asta se poate întâmpla oricând.
- Deci tu spui ca în orice moment eu m-aș putea transforma întrun lup?
- Ăhă...
- Super! Mereu mi-am dorit să fiu un vârcolac. Am început chiar să visez lupi și haite, lupte între lupi și vampiri și dinastea.
- Dap. Tu chiar ești vârcolac. Acum... Mai avem o problemă.
-  Care!?
- Va trebui să înveți să te controlezi, să te transformi, să lupti ș.a.m.d.
- Ok... Când începem?
- Când vrei.
- Atunci nu mai avem ce sta.

   ***** După o lună*****

- Bun, să recapitulăm. Colți! Ghiare! Mârâit! Atacă! Super!
Deja a trecut o lună și mă descurc foarte bine! Am trecut cu greu și de prima transformare, dar ceva nu a fost bine. Dupa noaptea aia Ryan a stat foarte departe de mine. Mereu stăteam la vreo 3-4 metri distanță. Gata, nu mai rezist trebuie să mă apropii.
Stai!! Trebuie să fi atentă!
De ce?
Doar ascultămă!
Ok.
Mă apropii de el cu grijă astfel încât să nu mă vadă.
- Hei!
- Aah! Ți-am spus să stai departe!
- De ce?
El e!!! El e perechea ta!!!!!
Ce? Nu apuc să zic bine că ochii lui se fac violet pentru o secundă.
- Doar al meu!
- Doar a mea!

-----------------------------------------
Merry Christmas and a facking new year!! #FA

SperanțaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum