În acest capitol voi povesti ce s-a întâmplat în acea lună după ce Ale a aflat că este vârcolac.
În imagine este Ale transformată.
-----------------------------------------
Prima mea transformare a fost noaptea. Era în jurul orei 2 noaptea când am simțit că mi se rup toate oasele. Ryan a fost lângă mine (cu atâta noroc) și a știut ce să facă ca să nu apară complicații. După ce m-am transformat am plecat în pădure să mă liniștesc.
Măcar acum ai un motiv întemeiat să vi aici.
Lupul meu interior?
Nu că mama!
Eee.. Acum am și un motiv pentru că aud voci.
Am stat și am vorbit cam o oră și apoi m-am întors acasă.
A doua zi i-am spus lui Ryan că eu am un prieten imaginar. Pe Josh. El mi-a spus că poate să contacteze un vrăjitor și să îl aducă la viață. Vrăjitorul, Alex, ne-a spus că peste 2 luni să ne înâlnim căci are nevoie de mine ca să îl "învie".
După o săptămână în care am început antrenamentul, am început să-mi caut părinți. De ce? Pentru că am nevoie de răspunsuri și... pentru că m-a obligat Layla (lupul meu interior).
Ryan nu ma prea ajutat pentru că s-a depărtat de mine foarte mult. Stătea departe, nu se uita în ochii mei, nu prea vorbeam... Îmi era dor de el și nu știam de ce. Era prima persoana care, după atâția ani, m-a făcut să-mi fie dor de el. Când am reușit să găsesc o informație, am aflat că aceștia sunt morti. De atunci singurele lucruri pe care le fac sunt: să mă antrenez, să dorm și câteodata mănânc. Am ajuns de 2 ori la spital pentru că m-am tăiat și am pierdut prea mult sânge.
Cu Jack nu am mai vorbit, la scoală nu am mai fost, am rupt legătura cu toată lumea.
-----------------------------------------
Lăsați un comentariu și votați dacă v-a plăcut.
CITEȘTI
Speranța
Fantasy'O fata cât se poate de normală' așa o credeau toți, dar nimeni nu știe ce e în sufletul ei cu adevarat. Pentru a-și alina durerea, a început să vorbeasă cu oameni imaginari. Dar asta nu va dura mult...
