Băiatul de la cafenea

Capitolul 2

Am ajuns acasă. Mi-am băgat căştile în urechi. De la prima melodie mi-a apărut în gând băiatul de la cafenea, însă, nici acum nu i-am dat importanță. E doar un băiat ca oricare altul.
A doua zi dimineață m-am trezit atât de bine dispusă, aveam zâmbetul pe buze şi aşteptam cu nerăbdare să plec la liceu. Mi-am luat blugii negri, cămaşa albă, teneşii albi şi geanta din piele, m-am machiat natural şi mi-am întins părul. La ora 8:00 m-am întâlnit cu Dia şi am plecat la liceu.
În pauza mare, la cantină l-am văzut pe băiatul de la cafenea. Doooaaamneee !!!!! E din ce în ce mai frumos.
Ana, colega lui de clasa e şi prietena mea. M-am dus la ea şi m-am intresat de numele băiatului şi de câteva lucruri despre el.
- Îl cheamă Erik, în februarie face 18 ani şi e pasionat de maşini. spuse Ana
- Mulțumesc !
- Auziiiiiiii, dar de ce eşti intresată de colegul meu ?
- Ehhh, nimic. Ieri l-am văzut la cafenea şi se uita insistent la mine, azi iar l-am întâlnit şi am vrut să aflu mai multe lucruri despre el.
- Nebunooo, îți cam place de Erik.
- Shhhh, mai încet ! Poate să ne audă în orice moment. Nu îmi place de el ! E doar drăguț, ok ?
- Ahaaaa, dacă asta spui tu...
- Paaaaa, Ana !
La ora 15 am plecat acasă. Dia nu avea habar de ceea ce simt pentru Erik, aşa că am decis să-i spun.
- Ceeeee ? Eşti nebună ???? Mie când aveai de gând să-mi spui ? Sunt cea mai buna prietenă a ta.
- Scuze, Dia ! Nu ți-am spus pentru că nici eu nu ştiu ce simt pentru el. E ciudat ce mi se întâmplă. L-am mai văzut prin liceu, dar de ieri gândurile nu-mi dau pace.
- Sia, asta înseamnă că te-ai îndrăgostit. Nu îi dictezi tu sufletului !
- Dacă ai înțelege...
- Te înțeleg !

Am ajuns acasă. M-am uitat în telefon, primisem un mesaj de la un numar pe care nu îl aveam salvat în agendă. L-am deschis...
" Bună, Anastasia Popescu !
Eu sunt Erik, băiatul de la clasa a 12-a. Ana, colega mea, mi-a spus câteva lucruri despre tine. Mi-ai părut o fată ok. Vreau să ştii că esti foarte frumoasă şi simpatică. Poate nu dai importanță celor spuse de mine, dar îți spun ce simt. Poate la cafenea ți s-a părut ciudat că mă holbam la tine, nu ştiu de ce o făceam. Eşti foarte frumoasă !
Dacă vrei să vorbim, aştept un semn. "
Picioarele mi s-au înmuiat, nu ştiam cum să reacționez.