Tipul s-a ridicat repede si a fugit chiar inainte de al intreba ce este cu el, dar o vaga banuiala ca este un vampir beta.
- S-a intamplat ceva? intreaba Stefan usor ingrijorat ca intotdeauna cand ma uit asa spre o persoana.
- Nu! Haide in apa! incercand sa schimb subiectul.
- Bine haide!
Dupa ce intram in apa Stefan ma intraba:
- Sigur esti bine?
- Da. De ce intrebi?
- Pai..... Tu de obicei esti prima care incepe o bataie cu apa si ca te uiti inspre locul unde a plecat tipul acela misterios.
- Nu am nimic, sunt bine! Vorbesc serios!
In mintea mea nici pe departe, imi tot pun intrebari de genu: Chiar este? De unde vine? Este nou? Stefan ca intotdeauna imi intrerupe gandirea cu o intrebare plictisitoare:
- Sigur esti ok? Vrei sa iesim din apa si vedem unde este? Sunt sigur ca nu a ajuns prea departe.
- Da, haide! Daca ne grabim il prindem! spun fara sa mai stau pe ganduri.
Dupa o ora de mers prin padure il gasim pe tip, care nu pot sa cred ca suge sangele unei caprioare. Eu fara sa mai stau pe ganduri il atac si il d-au de langa caprioara care fuge disperata.
- Cine te crezi? spune el nervos.
- Cine ma cred, cine te crezi tu de omori bietul animal?
- Acel animal este preda mea, iar eu vanatorul ei! Tu cine te crezi de te pui in calea mea?
- Cea care iti interzice sa vanezi animale de pe teritoriul ei! spun foarte nervoasa.
- Si cum ma vei opri sa mai vanez daca nu ma poti prinde?
Si incepe sa o i-a la fuga, confirmandu-mi ipoteza despre ce este. Dupa o ora de alergat m-am plictisit si l-am prins. El surprins de viteza mea ma intreaba:
- Esti ca mine?
- Nu sunt si nu voi fi niciodata ca tine.
- Ba esti! Viteza ta este prea mare ca sa fi un om.
- Cine spune ca sunt un om! Eu nu sunt un om intotalitate.
- Daca nu esti ca mine si nici om nu esti. Atunci ce esti?
- Nu este treaba ta, dar vei afla daca mai vanezi vreun animal din teritoriul meu.
