Dupa ce am intrat in casa. L-am stigat pe tata si pe fratii mei, deoarece ei erau singuri care mai erau in casa. Tata cand a venit in living s-a incruntat si a inceput sa stige la mine?
- De ce i-ai adus aici! De cate ori ti-am spys sa nu aduvi oameni in casa mea?
- Dar tati...... Am fost intrerupta de tata.
- Nici un dar. Sa iasa din casa mea!
- Nu tata!
- Cum nu? intreaba mirat.
- M-am sarurat sa nu ma sculti si pe mine cand vorbesc.
- Dar te ascult de cate o ri vorbesti. spune luandu-si apararea.
- Nu, tata! Tu nu ma sculti cum ii asculti pe fratii mei. De cand a murit William tu nu ma mai asculti deloc, faci numai ce vrei tu si mie nu imi place. Si sunt sigura ca nici lui William nu ii place.
- Si din ce motiv William nu mai este cu noi? si cine este de vina?spune Marcus furios.
El a fost furios pe mine de cand William a murit, iar William a murit din cauza mea si nici acum dupa sute de ani tot nu m-am iertat.
" Demult, intr-o seara de ianuarie, eram singura cu William in castel si ne plictiseam. Asa ca am mers in gradina, chiar daca tata ne-a spus sa nu stam afara cand este luna plina, iar in acea seara era. Eu si William admiram florile din gradina, ne placea sa ne uitam la ele. Mereu William se scula de dimineata si culegea din gradina un trandafir alb, dar nu era doar un trandafir alb ci era primul care inflorea. Dupa ce il culegea mi-l aducea mie, iar eu cand il atingeam se transforma in trandafir negru. Acel lucru ma facea mereu fericita deoarece imi placeau la nebunie trandafiri negri, iar lui William ii placeau cei albi.
Daca stiam ca in seara aceea mi se va pune la incercare curajul, nu as fi iesit din castel. Cand admiram trandafiri, dintr-o data dintr-un tufis a sarit un lup si la atacat pe William. Din senin au mai aparut cativa lupi. William mi-a spus sa fug si asta am facut, am fugit ca o lasa lasandu-l sigur. Nu m-am iertat niciodata pentru ca l-am lasat sa fie devorat de lupi."
- Stiu ca este vina mea,bine! Stiu asta si nu m-am iertat pentru asta nici acum. Si sa stii ca nu trebuie sa imi amintesti de fiecare daca cand pomenesc de numele lui! am inceput sa plang si Marcus m-a luat in brate, dar eu l-am indepartat de mine. Eu nu vroiam mila lui ci iertatrea lui, dar stiu ca pe asta nu o voi obtine niciodata.
- Imi pare rau! Te rog nu mai plange! Dar stai un pic nu mai ai lacrimi, de ce ai plans astazi? spune asta deoarece nu plandeam cu lacrimi obisnuite ci cu lacrimini de sange.
- Din aceasi cauza din care plang si acum! spun incercand sa ma calmez, dar nu pot si ma duc direct la Martin in brate. El ia o batista data de Margarett si imi sterge lacrimile. Deobicei cand nunpot sa ma calmez ma duc la Martin, nu stiu ce face dar mereu reuseste sa ma calmeze.
Margarett este servitoarea noastra chiar inainte de moartea mamei. Este foarte detreaba, ocrotitoare, miloasa, incurajatoare, minunata, intr-un cuvant a doua mama pentru mine. Mereu cand vine vorba sa ma ajute cu ceva, nici ca ii mai pasa de cineva din casa. A fost mereu acolo sa ma ajute, sa ma sustina si sa ma ocroteasca ca o mama. Nu spun ca nu imi este dor de mama uneori, dar cand o am pe Margarett langa mine parca a fi ea langa mine. Nu am cunoscut-o pe mama deoarece a murit la nasterea mea, cea ce ma facut uneori sa regret ca m-am nascut.
Emmett si familia lui se uita uimiti la scena pe care tocmai am creat-o. Dar nici ca ma intereseaza ce crede acum despre mine. De fapt ma doare in fund de ei. Sa se duca dracului cu toti ca din cauza lor eu sufar din nou.
- Cred ca mai bine plecam! Haideti! spune tatal lui Emmett.
- Bine faceti! spune tata.
- Mi pare rau ca ati vazut asta! spun eu dezlipindu-ma din imbrotisarea lui Martin.
- Nu este nimic! Nu aveai de unde sa stii ca se va intampla asa.
- Vezi de aceea nu imi plac oameni!spune tata gandindu-se la cearta de mai devreme.
- Tati, ei nu sunt oameni! Sunt vampiri beta. Daca mai fi ascultat poateai fi stiu mai devreme.
- Cum?! spune tata mirat. Atnci imi cer scuze pentru reactia mei de mai devreme.
- Nu este nimic. Dar tu de unde ai stiut ca suntem vampiri? Si mai ales cum ai zis tu beta? spune nedunerit Emmett.
- Eu simt cine ce este. Sunt singura care poate. spun eu cu jumatate de gura.
- Si stii daca suntem beta sau....
- Vampiri ca si varcolaci pot fi alfa, beta sau stavechi. Voi sunteti beta deoarece straluciti in soare, temteratura corpului este foarte mica, nu puteti manca, bea sau dormi, nu-i asa?
- Da este adevarat. Dar cum ne deosebim de alfa si stravechi?
- Pai..... alfa fata de voi au o temperatura a corpului normala, pot manca, bea si dormi si ei ard la soare. Stravechii pot dormi, ard la soare, au o temteratura normala si fata de alfa si beta ei pot sa aiba urmasi. Dar mai exista si corcituri, vampiri care sunt o combinatie intre alfa si beta, alfa si stravechi sau beta si stravechi.
- Cum apar corciturile?
- Nu stiu. Asta incerc sa aflu, dar pana acum nu am reusit.
Discutia a continuat intre toti inafara de mine si Emmett deoarece eu m-am dus sa beau ceva si el ma urmat. Cand am ajuns in bucatarie, unde eram singuri, a venit mai aproape de mine fara ca eu sa observ. Ma luat prin suprindere si am scapat paharul pe jos. M-am aplecat sa i-au cioburile de pe jos, iar el ma ajutat. Dupa ce le-am pus la cos, m-am intors si eram fata in fata cu el, iar el s-a tot apropiat de mine pana ne-am sarutat. Eu nu am stat pe ganduri si i-am raspuns la sarut. Dupa ce ne-am deslipit din sarut ca sa pot lua aer, l-am intrebat:
- Tu nu esti cu blonda aceea?
- Nu de fapt da.
- Si atunci de ce mai sarutat?
- Paii...... asa mi-a venit, ca sa fiu sincer nu stiu.
- Sa stii ca a fist o prostie sa ma saruti, mai ales ca tu esti impreuna cu cineva!
- Stiu! spune ridicand tonul la mine.
- De ce ridici tonul la mine? spun ridicand si eu tonul la el.
- Nu stiu! si dupa ce spune asta ma saruta din nou, iar eu si de aceasta data ii raspun la sarut.
daca mai gasiti creseli de ortografie imi cer scuze. nu ma prea pricep la ortografie.
