2.Noua speranta

31 1 3
                                    

Eram diferita. Cu totii eram: de aceea am putut supravietuii atacului nuclear.. Anul 2030: anul terorii. Conform teoriilor lui Mathew, niste forme de viata diferite, de pe alta planeta, probabil din alta galaxie, a venit sa ne atace in seara trecuta pentru a prelua controlul lumii. Parintii nostri fiind cercetatori renumiti au creeat planul de scapare, fugind impreuna cu ceilalti locuitori pe Planeta Zorak. O planeta indepartata. ~Probabil ca va intrebati: Dar de ce nu v-au luat si pe voi? Ei bine, asta veti afla pe parcursul cartii~
Dupa cum am spus, eram 8 neinfricati, supravietuitori, gata de cooperare: eu, Andoreea, sora mea, Myramar si prietenii nostri: Mathew, Derany, Edury, Vlawermy, Davery si Anderury. Intre ei erau relatii de fratie: Mathew- Edury; Derany- Anderury; Vlawermy- Davery si eu, Andoreea- Myramar. Cu totii stiam ca aceasta zi va veni, insa nu eram destul de antrenati. Trebuia sa fim puternici pentru a salva omenirea. Totul era straniu. Cu toate ca noi eram cei alesi, nu stiam ce sa facem. Efectiv ne-am blocat.

~ Am uitat sa mentionez: Vlawermy era cel mai bun prieten al lui Mathew. Eu cu Derany si Myramar. Si cei mai mici, Davery, Edury si Anderury. Dar in fond, toti eram prieteni, insa era normal sa avem simpatii.~
-Nu avem timp de asta. Am zis. Lumea se prabuseste, iar noi trebuie sa o salvam.Trebuie sa ne antrenam din greu si sa asteptam momentul potrivit.Capacitatile noastre si caracteristicile trebuie sa ne ajute in orice moment. Stiu, toti putem sa luam forma oricarui animal vrem, insa trebuie sa avem un plan concret si bine pus la punct. Toti stiam ca asta va veni si stiu ca e greu, insa trebuie sa ne adaptam. A sosit vremea.
Stiam ca trebuie sa pornim de la un anumit loc. Asta ne-au spus cei care ne-au instruit. Eram constienta ca putem fi bombardati in orice secunda pentru ca eram eroii tuturor. Fara noi, lumea s-ar duce mult mai repede. Cu toate ca nu ii vedeam pe dusmanii nostri, ii simteam ca sunt pe aproape. Simteam o stare de neliniste continua.
-Hei, Andoreea, ce ai zice sa ne luam armele si sa pornim in cercetare? au spus cu totii. Nu mai avem mult timp. Trebuie sa ii capturam cat de repede putem.
- In casa mea sunt toate. Am planuri de 5 luni insa nu sunt terminate. La ultima invazie, parintii au fost cei care i-au invins, insa noi nu suntem parintii nostri. Suntem diferiti. Veniti la mine, ca avem un buncar de arme pregatite, cu toate aparaturile si schite de ale tuturor.
- Ne trebuie un loc special, care sa ne asigure siguranta, nu casa ta. Au spus Vlawermy si Mathew.Ne trebuie o baza special pregatita. Noi lucram la ea de 6 luni. Mai avem putin si o terminam.
- Noi de ce nu stim?! am spus.
- Nu voiam sa spunem nimic pana nu terminam, insa acum avem nevoie de voi. Avem materialele si doar trebuie sa mai lucram la baza de date.
- Dar cum arata si ce poate face? am spus alaturi de Derany, Myramar, Davery, Edury si Anderury.
- Urmati-ne si veti vedea..

O lume fara de sperantaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum