Premoniția

19 1 0
                                    

  Luna plină luminează printre crengile copacilor, se aud doar strigătele înfundate ale bufnițelor.
   
   Fug, frica îmi curge prin vene.
Cred că și el îmi aude bătăile inimii. Alerg fără țintă, e în spatele meu, mereu mai aproape. Aud trosnind apăsat crengile uscate sub pașii săi. E calm. Prădătorul e mereu calm. Eu, alerg fără oprire, caut scăparea care se pare că nu mai există.
    Simt pe piele sudoarea mea rece.
    El. Îl simt, mă ajunge, mai are un pas și..
   

He's not coming homeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum