Bună. Sunt Maia. Am 15 ani,părul brunet,ochii verzi,1.58 înălțime,sunt a 9-a la liceu.Totul e nou.
Mă trezește alarma,e 06:00. Mă ridic din pat,oprind alarma,merg in baie unde fac un duș,apoi îmi fac rutina. E deja 06:30,iar eu incă nu știu cu ce să mă îmbrac.Încerc o fustă vișiniu închis,cu o bluziță neagra subțire și cu o pereche de bocanci negri.îmi iau cerceii primiți de la mama de ziua mea,în formă de fundiță,iau și geanta,apoi pornesc spre liceu.
***
Intru în clasa pentru a 9-a A și mă așez in a 3-a bancă de lângă perete,fiindcă ajunsesem cu vreo 10 minute mai repede decât trebuia,erau doar câteva locuri ocupate,așa că puteam alege locul pe care mi-l doream.
Stând plictisită pe telefon,după vreo 5 minute aud pe cineva respirând foarte rapid. Îmi ridic privirea. Era o fată simplă,cu pistrui,cu ochii verzi si părul roșcat,și un zâmbet perfect,îmbrăcată cu o rochie albastră in carouri și bocanci albastrii.
-Bună,sunt Ștefana. spune
-Bună,sunt Maia. răspund
-Este ocupat? spune cu o privire de cățeluș
-Nu. zâmbesc
Se așează lângă mine,aruncându-și geanta pe bancă,îi cade telefonul.Când voia să îl ridice,o fată îi calcă telefonul Ștefanei spunându-i apoi "Asta o să îți fac și eu ție''. Era o fată cu câteva impresii,cel puțin așa părea la prima vedere. Era blonda cu ochii albastrii,dar degeaba era frumoasă,fițele o depășeau. După ce pleacă,Ștefana se uită la mine și pufnește,apoi începe să râdă. Mă uit la ea confuză,iar ea îmi spune:
-Am avut noroc că era telefonul ăla de rezervă,în caz că mă prinde vreo profă copiind și îmi cere telefonul,îi dau telefonul greșit și rezolv tot,îmi spune râzând.
-Nu m-am gândit la asta până acum,spun râzând. Dar ea ce avea cu telefonul? De ce a călcat pe el? spun devenind serioasă
-Ea este Andreea. Am fost prietene destul de bune ,până cand am ieșit cu iubitul ei... Nu știam că erau împreună. Iar dacă știam că sunt împreuna... Nah... Tot ieșeam cu el,spune începând să râdă
-Parcă suntem surori,spun râzând
-Cred ca o să ne înțelegem bine,spune zâmbind
-Și eu cred asta,îi răspund
După ce intră dirigintele,și ne spune cateva lucruri plictisitoare. El fiind un bărbat de vreo 45-46 de ani,puțin mai înalt,brunet.Ne prezentăm și noi,iar când ajunge la un baiat pe nume Robert,Ștefana se înroșește,iar eu o cotesc,ea începând să chicotească. Se vedea clar că îl place. Avusesem la un moment dat privirea fixata pe un băiat înalt,cu ochii albaștri și cu părul brunet. Mihai. Era atât de frumos mai ales când zâmbea deoarece avea gropițe în obraji.
***
Mă uit la telefon,era deja 12:05,mă sunase mama de 3 ori deja,ceea ce nu se întâmplă prea des,o sun înapoi,zicându-mi doar să o iau eu pe Sofia,verișoara mea,de la unchiul deoarece mătușa nu putea să vină după ea,cei doi fiind divorțați.
Ajung în fața blocului,urc scarile,iar cand sa ajung în fața ușii,fiind și telefonul în mână citind un mesaj de la Ștefana,dau peste cineva,scăpând telefonul din mână
-Scuză-mă,spune ridicând telefonul
-Nu e nimic,răspund. Vocea lui mi se părea cunoscută...
Ridicând privirea spune:
-Bună. Mihai,îmi pare bine,spune zâmbind
Picioarele mele se înmuiau... Dar într-un final,cu vocea tremurată răspund
-Bună.. s-sunt Maia...
