Știi ce e cel mai rău? Că voi rămâne mereu cu o piatră pe inimă,că atunci când voi scrie îmi va fugi gândul numai și numai la tine, că mă va lua plânsul fără să vreau.Îmi era greu să accept că nu mă placi,că nu mai vrei și uite unde am ajuns...să mă combin cu cineva ca mai apoi să-l fac să sufere. Cred că s-a săturat să vină seara să mă liniștească de care ori plâng sau țip. M-am distrus, sunt distrusă.Lunile,săptămânile, zilele,orele,minutele, secundele toate trec peste mine eu rămânând neschimbată,în același loc...privind în gol, văd copii alergând,văd adolescenți ținându-se de mână. Când o să-ți pot spune că..."te iubesc"?Înainte să moară, mama mi-a spus să-mi i-au gândul de la tine, că ești un mafiot,că-mi poți face rău,că eu sunt un înger,dar eu mereu îi spuneam... "Și îngerii au demonii lor!"
Cum e cartea? Plictisitoare nu-i așa? Îmi pare rău că v-am irosit timpul cu prostia asta. Îmi pare rău dacă credeți că v-ați pierdut timpul cu o carte de nimic.
CITEȘTI
Pale skin(Finalizată)
Storie breviAvea pielea palidă, foarte palidă, încât nu puteai face comparația între ea și zăpadă. Se credea ciudată, el o credea specială. Două lumi total diferite. Apa și focul. Yin și Yan. 29.01.2017 #110 în proză scurtă.
