Play or be played

Capitolul 24

A clipit perplexa de doua ori, incercand sa asimileze ceea ce tocmai a afirmat Ryan cu atata nonsalanta. Chiar avea de gand sa o lase sa paraseasca acea cladire, sau era un alt joc ieftin de-al lui? Un lucru stia sigur: niciodata nu poti fi prea convins in preajma brunetului.

-Vrei sa zici ca...

A pufnit intr-un ras inabusit, amuzat de expresia scaldata in uimire a fetei, cat si de vocea tremuranda ce indica aceeasi stare de soc in care se afundase.

-Sa nu-ti faci vreo speranta, iubire. Daca incerci ceva nu numai ca nu vei avea nicio sansa, dar iti vei semna singura sentinta, a intrerupt-o acesta pe ton usor amenintator, facand-o pe Jessica sa-i arunce o expresie plictisita.

-Da, da. Banuiam si eu asta. Dar totusi, nu te temi ca s-ar putea sa fiu vazuta de cineva care ar putea sa dea declaratii la politie? Oi fi eu rupta de realitate de vreo trei zile incoace, insa ma indoiesc ca ai mei nu au inceput sa ma caute.

-Chiar crezi ca m-as fi expus in vreun fel daca exista aceasta posibilitate? Nu te gandi ca ai fost rapita si dusa apoi intr-un apartament luxuriant din centrul orasului. Imi pare rau sa iti destram visele colorate, insa n-ai habar cat de departe esti de casa, scumpo.

Cu aceste ultime cuvinte, sangele satenei a inghetat, mii se intrabari care mai de care mai diverse acaparandu-i mintea si sedandu-i corpul. Nu stia unde era, insa era destul de sigura de faptul ca se afla in micuta lume a lui Ryan si asta ii dadea fiori fulgeratori prin tot trupul. In orice caz, acea iesire continua sa constituie un avantaj semnificativ. Macar acum avea sa stie pe ce planeta se afla, la propriu.

Nu a mai zis nimic, asteptand ca Ryan sa o conduca afara din acest loc plin cu amintiri neplacute. Reactia brunetului nu a intarziat sa apara, apucand-o pe Jessica de brat si tragand-o dupa el cu pasi marunti spre holul principal, unde au fost intampinati imediat de privirile reci si dure ale barbatilor din camera. 

Niciunul dintre ei nu a indraznit sa zica nimic, incepand totusi sa o priveasca cu foame pe fata, spre nedumirirea acesteia. S-a prins insa in scurt timp de cauza acestei reactii, oftand iritata in sinea ei. 

-Avem si noi niste haine de fete pe aici? si-a dres Ryan vocea, usor deranjat de privirile perverse ce ii erau aruncate fetei.

La urma urmei, purta doar un amarat de tricou subtire pe ea, deci reactia nu era chiar atat de neasteptata.

-Nu stiu daca facem de o tinuta, dar niste pantaloni mi se pare ca avem pe aici pe undeva, a raspuns Aiden sec.

-Bun, cred ca ajunge oricum.

Jessica doar privea tacuta, intrebandu-se de ce ar avea asa ceva aici. Parca citindu-i gandurile, Aiden i-a replicat obraznic, cu un ranjet imens pe fata:

-Mai aducem si noi fetite din cand in cand pe aici, papusa.

I-a intors o privire plina de dezgust, scarbindu-se numai pentru simplul fapt ca avea sa poarte niste haine care au apartinut candva unei femei cu moravuri usoare. Nu putea sa le opareasca inainte sa le imbrace?

In mai putin de cinci minute incarcate de o liniste mormantala, barbatul s-a intors cu o pereche de blugi roz neon, taiati neglijent in genunchi si putin pe coapse. Si ca totul sa fie complet, acestia erau presarati cu mici pietricele argintii in jurul buzunarelor, conferind imaginea autentica a unei piese vestimentare ieftine, lipsite de orice urma de decenta sau bun gust.

-Mai bine mor calcata de cai salbatici decat sa imi pun discoteca aia ambulanta pe mine! a strigat Jessica oripilata, nevenindu-i sa creada ca niste pantaloni chiar puteau sa arate intr-un asemenea hal.

Era peste puterile retinei sale sa suporte asa ceva, asa ca nici macar nu vroia sa se gandeasca sa atinga macar acea chestie colorata. Daca era sa fie recunoscuta si pentru altceva in afara de incapatanarea dusa la extrem si vorbitul fluent al sarcasmului, atunci acel lucru era pasiunea pentru haine, design si stilul rafinat de care dadea mai mereu dovada. In ciuda caracterului exploziv era o feminista convinsa, cu un stil armonios, extrem de sofisticat, usor provocator cateodata si foarte bine conturat. Poate parea superficiala din cauza acestui lucru, insa pentru ea aparitia vestimentara avea o importanta semnificativa, fiind un critic de exceptie cand venea vorba de acest domeniu neinsemnat pentru altii. Pentru ea era un hobby, un stil de viata si o forma desarvasita de arta, care ii dadea posibilitatea sa se exprime si sa se simta bine in propria piele. Si cu siguranta avea gusturi destul de scumpe.