Speranță Infinită

Capitol Special

De multe ori am auzit ca o relatie este bazata in primul si in primul rand pe incredere,este complet adevarat dar in cazul meu si al Monicai relatia s-a bazat pe mult mai mult de atat:s-a bazat pe iubire ,pe potrivire ,pe caractere deoarece un caracter ca si al ei este greu de intalnit dar si pe legea "opusele se atrag",deoarece ea era acel gen de fata hotarata,care stia ce isi dorea de la viata si nu se multumea cu putin ,frumoasa dar retrasa ,inteligenta dar timida,nu credeam ca este genul meu sau ca o sa fim mult timp impreuna dar se pare ca surprizele nu se opresc sa apara si fata care odata era doar ceea ce putem numi "fata visurilor mele " a devenit prima mea iubire,prima fata careia cand ii sopteam "te iubesc " inima statea sa imi sara din piept si tresaram ca si cum nu era ceva normal,imi doream ca nimic sa nu se termine si cand eram impreuna timpul sa se opreasca in loc .

Eu eram genul de bad boy,stiam ca de la viata imi doresc sa ma distrez si nu imi pasa ce imi aduce ziua de maine ,imi pasa ca momentul petrecut sa fie de neuitat si asta m-a impins in multe belele si multe momente care uni le-ar considera esecuri sau lucruri de care sa nu fiu mandru ,nu pot sa spun ca am fost mandru de ce faceam dar eram mandru cu cine faceam.

Relatia a inceput sa devina din ce in ce mai frumoasa iar momentele petrecute unul cu celalalt au fost de neuitat.Muza mea,dorinta mea,primul meu gand si ultimua mea amintire,acestea erau cuvintele ce o descriau pe ea ,acestea erau putine din alinturile ei dar acestea nu erau doar atat ,era un adevar dar si o patima deoarece adevarul era ca am simtit ce am spus dar patima era ca niciodata nu o sa pot uita de cei doi ochi caprui care si astazi imi mangaie sufletul cu amintirile cand ei ma priveau doar pe mine si cand ei se uitau la mine cu cele doua cuvinte care niciodata nu aveau vreo retinere ,da ne iubeam si niciodata nu o sa uitam unul de celalalt,ne-am repetat indelung aceste cuvine si se pare ca cel putin din partea mea sunt adevarate.

Frumoasele iesiri cu prietenii care mereu ajungeau sa fie o amintire fara de care poate relatia noastra era incompleta,micile certuri care erau la oridinea zilei dar partea frumoasa la ele era ca niciodata nu ne-am urat dupa acestea si nu ne-am purtat pica,intelegeam motivele care de regula era unul singur "gelozia",care cel putin din partea mea era justificata deoarece erau prea multi cei care o doreau si care se dadeau la ea,cei care au dorit un singur minut cu ea ca sa poata sa incerce sa ii atinga cele doua buze minunate,catifelate si moi la atingerea carora se inmuia si cea mai dura stanca,nu o spun doar asa ,o spun din propie experienta,ea poate schimba multe,stiu asta deoarece pe mine m-a schimbat si poate inca ma schimb in timp ce scriu aceste randuri cu gandul la ea si ii sunt mai mult decat dator,ii sunt profund recunoscator deoarece pot spune ca a salvat un suflet condus de intunericul sau interior,condus de ura creata si dezvoltata in parcursul a mai multor ani si pe percursul a mai multor probleme si conflicte.

Durerea din inima mea nu se oprise nici in clipa cand ea a devenit iubita mea desi sfanta zi de 29 Februarie a ramas si v-a ramane mereu inscriptionata in mintea si in inima mea iar nu stiu daca pentru un baiat este rusinos sa stie si ora exacta la cat au avut primul sarut in incinta scoli in timpul unei ore la care amandoi se ceruse la baie cu scopul unei intalniri ,cu scopul sa fie doar ei si puternicele lor sentimente care nu s-au oprit niciodata sa creasca pe masura ce acestia se cunoscuse din ce in ce mai bine,in timp ce acestia vorbeau si se gandeau unul la celalat de ce nu in timp ce ei visau la un viitor impreuna ca orice tanar cuplu care spera ca toata viata sa fie despre ei si atata tot.

In fiecare luna cei doi pe data de 29 isi afisau dragostea intr-un mod cat de poate de induiosator,pe cea mi populata pagina de socializare,Facebook, isi expuneau o poza impreuna si in cateva cuvinte ce inseamna unul pentru celalalt ,o chestie foarte draguta care desi mereu era asteptata de tineri la vederea acesteia era un moment lacrimogen atat pentru tanarul biatat care pana in acea perioada a vietii lui nu era sigur daca are si suflet,el credea ca doar detine o inima care il ajuta sa traiasca nu si sa simta ,sa iubeasca sau sa sufere .

Inima devenise un lacas intunecat in care ea si-a facut loc,nu cu forta ci cu simplul fapt ca era acel gen de fata pe care iti era greu sa nu o placi,sa nu o respecti si sa nu iti doresti ca mereu sa fie in preajma ta deoarece asa cum eu am iubit-o nu am fost singurul,nu primul si nici ultimul,nu singurul care a dorit-o si nici singurul care a fost in stare sa ii patrunda in inima,sunt constient ca mereu o sa am un loc special acolo,in inima ei cum si ea are cel mai special loc in inima mea,acolo unde nimenu nu o sa poata vreodata sa ajunga sau poate chiar sa o inlocuiasca,singurul loc de unde stiu sigur ca nici cea mai mare suferinta nu o poate indeparta de putina mea parte umana ,de partea care constientizeaza ca ce nu este bine si ce nu este rau ,de partea care nu o sa mai repete vreodata aceste greseli,de partea de care niciodata nu o sa mai doreasca sa fie doar cu cineva,de partea care o sa doreasca ca fata care candva cu un zambet ii umplea inima de fericire si de dorinta de mai bine,de partea care nu o sa mai iubeasca niciodata pe cineva asa cum a iubit-o pe ea !