Capitolul 5. Crăpătură în paradis

105 12 4
                                    


   ,, - Nu.

   - Cum adica nu?

   - Adica nu il vom mai recupera niciodata.
Respiratia mi-o luase la goana.

   - Dar trebuie...

   - Ba nu Sierra.
Mi-am intors capul catre Christopher care ma privea nepasator.

   - Dar Christopher...

   - Trebuia sa ai grija de el.

   - Christopher are dreptate Sierra.
M-am intors spre Jocelyn care isi lasase mana jos si isi intorsese privirea spre mine nepasatoare. Trebuia sa ai grija de el.

   - Dar nu a fost vina mea...

   - Ma prea indoiesc de asta.
Mi-am intors din nou privirea spre politist. Ma privea l-a fel ca si ceilalti. Nepasator si plictisit.

   - Trebuie sa ma credeti, trebuie sa faceti ceva!

   - Nu avem ce.
Inima imi batea cu putere in piept. Toti aruncau vina pe mine.

   - Dar...

   - Gata Sierra.
Edward si-a facut aparitia langa politistul din fata mea. Avea mainile incrucisate la piept. Dar ma privea diferit. Nu nepasator si plictisit cum o faceau ei. Ci   sfidator ca si cum eu as fi un pion neinsemnat pe o tabla de sah, el fiind regele, ma privea invingator, ca si cum a reusit sa scape de pionul care ii statea in cale.

   - S-a terminat.

   Ba nu s-a terminat.
Ei trebuie sa faca ceva, sunt obligati sa o faca.

   - S-a terminat Sierra.
Mi-am intors capul spre Christopher.

   - S-a terminat, treci peste. M-am intors iar spre Jocelyn.

   - Obisnuieste-te sa pierzi Sierra.
M-am intors spre Edward.
Zambetul diavolului ii umbrea acum chipul.
Politistul care era de fata s-a intors cu spatele spre mine facand pasi in fata.
Pleca. Iar eu ramaneam aici.
Iar el pleca. Ramaneam fara raspunsuri. Fara ajutor.
Am inaintat spre el apucandu-l de brat. S-a oprit.

     - Sunteti obligat sa ma ajutati.
Si-a intors capul spre mine.

   - Oare?

   Da. Era oblicat sa rezolve un furt, era obligat sa investigheze unul, era obligat sa ma ajute, era obligat sa faca ceva, era obligat...

  Respiratia calda a cuiva imi batea pe gat. Politistul a zambit.
Simteam firele de par gadilandu-ma. Ochii imi erau atintiti spre polistit care si-a intors tot corpul spre mine privind zambind scena. Simteam buzele umede a cuiva pe lobul urechii. Politistul continua sa zambeasca. Simteam cu coboarau incet in jos. Le simteam cu formau un zambet. S-a oprit.

  - Jocul s-a terminat. Era vocea soptita lui Edward.

   - Obisnuieste-te sa pierzi.

   - S-a terminat, treci peste. Era vocea lui Jocelyn.
Am plecat de langa Edward trecand pe langa acel polistist si oprindu-ma. M-am intors vazandu-i acum pe toti cum ma priveau. Edward si-a incrucisat bratele la piept, zambetul nedisparandu-i de pe chip. Am vazut-o pe Jocelyn cum se indrepta incet spre el oprindu-se in dreaptul lui. Christopher la fel. Politistul era si el intors spre mine.

   - S-a terminat.

   - Obisnuieste-te sa pierzi.

   - Treci peste.

Asasin. Prefa-te ca ma creziWhere stories live. Discover now