Cu siguranță există şi persoane mult mai norocoase ca mine din punctul ăsta de vedere, însă eu, atunci când am intrat la liceu, nu cunoșteam pe nimeni în noul colectiv. Să vă explic: în gimnaziu am avut o profesoară de chimie care a băgat toată clasa în sperieți. Cu excepția mea, nimeni nu a avut suficient curaj să aleagă Ştiințe ale naturii. Toți au fugit de chimie. Ştiam o fată din vedere, fusesem un an la aceaaşi şcoală generală, o altă fată avea un nume cunoscut şi unul dintre băieți fusese colegul meu în clasa întâi, apoi se mutase în Irlanda şi nu mai vorbisem niciodată de atunci. Cu cele două fete nu vorbisem deloc.
Dacă aveți norocul să fiți în continuare colegi de clasă cu unul sau mai mulți foşti colegi sau aveți un prieten mai vechi printre cei noi, repet, sunteți norocoși. Vă va fi mult mai ușor să vă construiți un grup de prieteni cu ajutorul lui/lor. Dacă prietenii voştri cei mai apropiați sunt la o altă clasă din aceeaşi şcoală, aşa cum a fost cazul meu, vizitați-i în pauze şi faceți cunoştință şi cu noii lor prieteni, doar stiți zicala aia cu prietenii vechi.
Primele câteva zile de şcoală ne-am tot mutat în bănci. Apoi, când credeam că în sfârșit am găsit un loc care să-mi placă, o altă fată l-a ocupat. Am trecut peste asta, acum suntem prietene, dar atunci chiar eram supărată pe ea. Aşa cum li se întâmplă mereu celor care întârzie, a trebuit să mă aşez în prima bancă. Am crezut că va fi doar pentru o zi, dar ghinion. Ziua următoare, mutatul încetase. Şi acolo am rămas, singură în bancă. Asta pentru o zi. Pentru că a doua zi s-a mutat lângă mine fata care avea să-mi fie colegă de bancă pentru următorii 3 ani şi să devină o prietenă pe cinste. Şi pe viață. Încă o zi mai târziu s-a mutat lângă noi o a treia colegă(da, în primii 3 ani am stat câte 3 în bănci, aşa era clasa aceea), fata care e colegă de bancă cu mine acum, în noua sală de clasă. Dacă întrebați unde stă acum prima colegă, ei bine...stă lângă fata care mi-a luat locul în ziua aceea. Ele trei şi încă 4 fete sunt grupul meu de prietene(dintre colegi). Evident, mă port frumos cu toți colegii(mai puțin câțiva antipatici despre care voi povesti mai târziu), dar nu poți fi prieten cu toți, nu?
Nu e musai să rămâneți pe locul şi lângă colegul/colega lângă care ați stat în prima zi de şcoală, dar vă spun sigur că, în cele mai multe dintre cazuri, colegul/colega de bancă din liceu, în cazul în care nu vă ştiați dinainte, devine un prieten pe viață. Şi începând de la mâncare până la teme(pe care nu de puține ori o să le faceți pe rând, sau jumate-jumate), o să împărțiți frățește totul.
CITEȘTI
Viața de liceu
Non-FictionTot ce urmează să citiți s-a petrecut întocmai, vorbesc din experiența personală a celor aproape 4 ani de liceu sau din experiența prietenilor mei. Dedic această colecție de sfaturi şi povestiri viitorilor liceeni care sunt curioși ce urmează să se...