"Ascultă Kendall, n-am timp de tine! Hai pa!"
Gălăgia provocată de Harry mă făcu să tresar, deschizându-mi ochii.
"Uite Kendall, ce ai zice tu să te duci naibii?"
Nu înțelegeam de ce tot țipă la Kendall, dar puțin îmi păsa.
M-am ridicat la marginea patului, dar fiindcă durerea încă era prezentă, m-am ridicat rapid în picioare, mormăind un mic "au".
"Chiar nu am timp de tine acum! Sophia mă așteaptă, e bolnavă!"
Bolnavă?
Eu nu, dar el cu siguranță este bolnav.
"Kitten, te-ai trezit!"chițăie Harry, apropiindu-se de mine.
"Stai acolo!"am țipat, mergând cât mai departe de el.
"Kitten!?"
"Nu-mi spune așa! Omule ești bolnav!"
"Oh, asta are treabă cu pedeapsa?"rânji el.
"Mhm, vreau o explicație!"
"O explicație pentru ce, Sophia? Regulile mele sunt clare, nu mă asculți primești câte o pedeapsă. Eu cred că e destul de clar."mârâie el, apropiindu-se de mine.
"Dar sunt fiica ta! Eu nu mai vreau astfel de relații între noi!"
"Ești sigură, Sophia?"
"Da, sunt sigură."
"Ei bine, vreau să știi că eu nu sunt tatăl tău."
