Capitolul 41.

1.9K 96 41
                                    

Am reușit să-l împing pe Zayn, apoi l-am plesnit făcându-l să-și întoarcă (,) capul într-o parte.
Începu să râdă, apoi mă privi.
"Nu ți-a plăcut?"
Mai are și tupeul să-mi vorbească?
"Numai să afle Harry și..."
"Și ce?"
"Dacă nu m-ai întrerupe, ai afla!"
"Ascultă dulceață!"se răsti, prinzându-mi mâinile și aducându-mă cât mai aproape de el. "Orice i-ai spune lui Harry, nu mi-ar păsa! Și în plus...dacă îi spui, mă gândeam la o mică pedeapsă."rânji el.
"Ești un pedofil!"am strigat, apoi am fugit spre mașina lui, unde m-am și urcat, trântind ușa în urma mea.
Zayn nu întârzie să apară, așa că se urcă imediat în mașină și porni spre casă.
"Te duc acasă și o să te rog să te gândești bine le ce vei face, ori Harry ori pedeapsă."
"Du-te dracu, Zayn!"
"Mai vedem noi cine se duce dracu'."râse el.
Mi-am lăsat nervii de o parte, apoi pe tot parcursul drumului care parcă ar fi durat o veșnicie, nimeni nu a mai spus nimic, exceptând faptul că Zayn mai fredona din când în când versurile unei melodii destul de cunoscute.
Nemernicul are o voce destul de bună, păcat că e prea idiot.
"Ok Sophie, Harry tocmai ce mi-a trimis un mesaj și mi-a spus că ajunge în câteva minute. Ai vrea să rămân cu tine?"
La naiba cu rânjetul ăla.
"Prefer să mor decât să mai rămân cu tine."am spus, apoi am coborât cât mai repede din mașina lui stupidă.
"Sophie, ne vedem cât de curând posibil!"strigă el.
Cine e el să-mi zică Sophie?
I-am arătat degetul magic fără să mă întorc, apoi mi-am căutat cheile și am deschis ușa, urmând să intru în casă.
M-am uitat pe geam și Zayn tocmai se pregătea să plece, doar că și-a aruncat privirea spre mine și mi-a făcut cu mâna.
Mi-am dat ochii peste cap, apoi l-am privit cum pleacă cu viteză.
Idiotul!
Nu a durat mai mult de zece minute până când Harry și-a făcut apariția.
Am alergat spre el, apoi mi-am încolăcit picioarele în jurul lui.
"Hei kitten! Cum ești? Zayn ți-a făcut ceva?"
"Nu...totul a fost ok."am mințit, zâmbindu-i.
"Mă bucur."
M-a pupat pe obraz, apoi m-a lăsat jos.
Dar brusc mi-am adus aminte de Troy.
"Oh Doamne! Troy! Ce i-ai făcut?"am strigat.
"E bine, v-a supraviețui!"râse el.
"Harry!"
"Bine fie, e la spital cu mici-mari răni."râse din nou.
"Du-te dracu!"am alergat spre ușă, dar vocea lui mă opri.
"Dacă ieși pe ușa aia, mă jur că o să-l omor de data asta, iar tu vei primi o pedeapsă destul de dură! Așa că tu alegi!"
Aveam de ales.
Eu sau Troy?

59,2 mii de ochișori?
Vă iubesc!
Nu mă așteptam să ajung așa departe.
Vă mulțumesc pentru susținere și da...pentru tot!
Ly all!

Daddy StylesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum